Post on 05-Jul-2018
transcript
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
1/34
Cap. 7
MANAGEMENTUL RESURSELOR
UMANE ÎN EXPLOATAȚIILEAGRICOLE
Definirea managementului resurselor umane în agricultură
Asigurarea, organizarea şi utilizarea forţei de muncă
Elemente de psihologia muncii în agricultură
Raţionalizarea proceselor de muncă în agricultură
Normarea muncii în agricultură
Salarizarea în agricultură
Relaţiile management – sindicate
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
2/34
Definirea managementului resurselor umane înagricultură
• Managementul resurselor umane în agricultură reprezintă acea latură amanagementului prin care se urmăreşte antrenarea şi direcţionarea personaluluide care dispune o exploataţie agricolă.
• procesele de muncă se întrepătrund cu procesele biologice şi se condiţionează reciproc;
• mai mult ca în alte sectoare ale economiei, munca din agricultură necesită o
varietate mare a cunoştinţelor profesionale; acestea se dobândesc atât prinpregătire profesională, cât şi prin instrucţie practică şi necesită un timp îndelungatpentru desăvârşire;
• în general, în activităţile agricole comparativ cu alte ramuri există o varietate multmai mare a lucrărilor, precum şi o intensitate a efortului fizic şi intelectual, ce semodifică în timp;
• caracterul sezonier al activităţilor, determinat şi de dependenţa muncii faţă de
factorul biologic, particularizează, de asemenea, munca din agricultură;• din cauza unui grad mai redus de mecanizare a lucrărilor din agricultură, consumul
de forţă de muncă şi implicit cheltuielile cu aceasta, deţin o pondere mare înstructura consumului şi a cheltuie-lilor totale de producţie;
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
3/34
Asigurarea necesarului de forţă de muncă
• Asigurarea cu resurse de muncă a exploataţiilor agricole comportă unaspect cantitativ legat de asigurarea numărului strict necesar de personalmuncitor în funcţie de potenţialul de producţie al exploataţiilor şi unaspect calitativ , care se referă la calificarea profesională cerută destructura de producţie, precum şi la structura personalului muncitor, pecategorii de vârstă, sex, vechime, etc.
•
Ca orice activitate cu caracter productiv şi activitatea din ramurile agricoletrebuie să fie susţinută cu un volum corespunzător de forţă de muncă.• Acest volum este variabil de la o exploataţie la alta şi este dependent de
un ansamblu de factori:• volumul lucrărilor agricole;• gradul de complexitate al lucrărilor;
• nivelul de înzestrare tehnică al exploataţiilor;• gradul de calificare al personalului;• sezonalitatea activităţilor agricole, etc.• Datorită caracterului aleatoriu al acestor factori, necesarul de forţă de
muncă din exploataţiile agricole variază în timp, nu numai de la un an laaltul, dar chiar în decursul aceluiaşi an, de la un sezon la altul.
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
4/34
Criteriile de clasificare a forței de muncă
• Astfel, aceste criterii se referă la: • gradul de calificare, care o structurează în: • forţă de muncă necalificată; • forţă de muncă ce are un anumit grad de calificare; • natura resurselor de forţă de muncă:• forţă de muncă proprie; • forţă de muncă atrasă; • modul de participare în procesul de producţie:• forţa de muncă direct productivă; • forţa de muncă indirect productivă;
• natura relaţiilor cu unitatea în care lucrează:• forţă de muncă angajată cu contract de muncă pe o perioadă
nedeterminată (muncitori permanenţi, alte categorii de personal); • forţa de muncă fără contract (muncitori zilieri şi sezonieri
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
5/34
Determinarea necesarului de forţă de muncă
• În ramurile de producţie vegetală se poate realiza prin două metode:
• METODA DIRECTĂ;
• METODA GRAFICĂ.
•
În situaţia ambelor metode, baza de calcul o constituie fişele tehnologice, carecuprind, pentru fiecare cultură:
• lucrările agricole în ordinea cronologică
• , volumul acestora,
• gradul de complexitate,
• modul şi termenele de executare, • alte date ce dau conţinut acestor fişe.
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
6/34
Metoda directă
• pentru stabilirea necesarului de muncitori se utilizează în situaţia când acestnecesar se calculează, separat, pentru fiecare lucrare agricolă în parte:
• în care:
• Nm – necesarul de muncitori;
• VL – volumul de lucrări;
• Nm – norma de muncă;
• Z – numărul de muncitori din formaţie (pentru lucrările complexe).
Z
N
V=N
m
Lm
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
7/34
Metoda grafică
• serveşte pentru a stabili necesarul de forţă de muncă în timpulanului. În ramurile vegetale metoda cuprinde două etape.
• În prima etapă se înscriu într-un tabel datele privind necesarul dezile-om, calculat pe luni calendaristice şi pe decade. Acestea seextrag din fişele tehnologice, separat pentru fiecare cultură. În
continuare se centralizează datele şi se întocmeşte graficulnecesarului de zile-om pe luni şi decade.• Necesarul mediu zilnic de muncitori se stabileşte pentru fiecare
perioadă calendaristică (lună, decadă), prin raportarea numărului de zile-om la numărul de zile lucrătoare din fiecare perioadă.
• Datorită faptului că, de regulă, graficul necesarului de muncitoriprezintă variaţii de la o perioadă la alta, numărul de muncitoripermanenţi se dimensionează în funcţie de cerinţele perioadei cucel mai redus volum de lucrări restul lucrărilor urmând a fi efectuatecu ajutorul muncitorilor sezonieri sau zilieri.
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
8/34
Calculul numărului de muncitori permanenţi
Nr
Specificare
Lunile anului
Total pe an I II III IV V VI VII
VIII
IX X XI XII
Ipoteza I : n = Calcule:
1. z.o./exploataţie
2. z.o./muncitor permanent
3. z.o. pentru muncitori permanenţi
Ipoteza II : n = Calcule:
1. z.o./exploataţie
2. z.o./muncitor permanent
3. z.o. pentru muncitori permanenţi
Ipoteza III : n = Calcule:
1. z.o./exploataţie
2. z.o./muncitor permanent
3. z.o. pentru muncitori permanenţi
4. z.o. pentru muncitori temporari
5. muncitori temporari pe zi
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
9/34
Determinarea necesarului de forţă de muncă înzootehnie
• În ramurile de creştere a animalelor, din cauză că activitatea de producţieeste continuă, se recomandă ca forţa de muncă angajată să aibă uncaracter permanent.
• Numărul de muncitori din aceste ramuri este influenţat de mărimeaefectivelor de animale, de structura acestora, pe categorii de vârstă şi sex,de sistemul de creştere şi de întreţinere.
• Pentru determinarea necesarului de muncitori se recurge la norma deservire (numărul de animale ce revine unui muncitor, pentru îngrijire).
• în care:•
Nmb – numărul îngrijitorilor de bază; • Em – efectivul mediu de animale;• Ns – norma de servire.• Alături de îngrijitorii de bază, pe baza unor proporţii stabilite în prealabil,
se calculează numărul îngrijitorilor de schimb şi de noapte, lucrătorii dinechipa de servire, etc.
N
E=N
s
mmb
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
10/34
Organizarea muncii
• Prin organizarea muncii se înţelege acel proces de stabilire a unor proporţii optime,cantitative şi calitative, între forţa de muncă, mijloacele de muncă şi obiectelemuncii, proporţii care să asigure, în condiţiile date, continuitatea şi ritmicitatea
proceselor de muncă, sincronizarea şi îmbinarea judicioasă a acestora, în scopulcreşterii randamentului de lucru, în condiţiile menţinerii unui nivel normal deintensitate a muncii.
• Organizarea muncii îşi exercită atributele printr-un ansamblu de funcţii.• a) Funcţia obiectiv • asigurarea creşterii continue a productivităţii muncii, în condiţiile menţinerii unui
nivel social normal de intensitate a muncii lucrătorilor. • b) Funcţia tehnico-economică • asigurarea condiţiilor de producţie necesare pentru folosirea deplină a
aptitudinilor şi experienţei muncitorilor; • repartizarea judicioasă a muncitorilor pe locuri de muncă; • programarea proceselor de muncă; • organizarea formaţiilor de lucru prin stabilirea dimensiunii optime a acestora; • c) Funcţia socială • uşurarea muncii lucrătorilor, prin crearea condiţiilor adecvate pentru dezvoltarea şi
folosirea capacităţii de muncă a acestora; • apărarea sănătăţii lucrătorilor, prin înlăturarea influenţei negative a unor factori
asupra organismului uman;
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
11/34
Organizarea formaţiilor de muncă
• Pentru ca activitatea de producţie agricolă să se poată desfăşura în
condiţii normale este necesar ca forţa de muncă să fie repartizată pe subdiviziuni organizatorice şi pe locuri de muncă. Această repartizare se concretizează în organizarea unor formaţii de muncă, a căror dimensiune şi structură să asigure efectuarea tuturorlucrărilor, în conformitate cu tehnologiile stabilite menite să realizeze un nivel ridicat al productivităţii muncii.
• În funcţie de dimensiunea lor şi de specificul activităţii, acesteformaţii de muncă poartă diferite denumiri: echipa, grupa demuncă, brigada, etc.
• Există un număr mare de factori care influenţează dimensiunile şi structura formaţiilor de muncă.
•
nivelul de mecanizare a lucrărilor agricole;• gradul de calificare a forţei de muncă;• volumul lucrărilor ce urmează a fi efectuate;• sistemul de management adoptat, etc.
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
12/34
Formații de muncă
• În exploataţiile agricole pentru culturile de câmp, cu un grad relativ
ridicat de înzestrare tehnică, activitatea muncitorilor se desfăşoară pegrupe de muncă, având o înzestrare tehnică adecvată care să permită efectuarea întregului complex de lucrări agricole: pregătirea patuluigerminativ, semănat, lucrări de întreţinere, recoltat. Dimensiunea acestorgrupe de muncă (sau echipe) este dependentă de suprafeţa exploataţiilor, de productivitatea agregatelor, precum şi de tehnologiile adoptate.
• În exploataţiile cu profil horticol, unde diversitatea lucrărilor este mare,stabilirea dimensiunii optime a formaţiilor se face utilizând două metode:
• metoda celui mai mic multiplu comun;• metoda normei celei mai mari.• Ambele metode se bazează pe datele cuprinse în fişele tehnologice şi în
normativele de muncă. Se urmăreşte ca activitatea în cadrul lucrărilor complexe să se desfăşoare în flux continuu, fără disfuncţionalităţi sau întreruperi ale proceselor de muncă.
• În exploataţiile zootehnice, cu un grad mai mare de concentrare aefectivelor de animale, forma de organizare a muncii o constituie echipa acărei membri execută întregul volum de lucrări din cadrul unui adăpost sau a unei hale de producţie.
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
13/34
Elemente de psihologia muncii în agricultură
• Psihologia, ca ştiinţă cooperantă în organizarea muncii îşi aduce o
contribuţie importantă în analiza proceselor de muncă. Aceastăcontribuţie este în strânsă legătură cu problema personalităţii şi ainfluenţelor ei în orientarea, selecţia şi nu în ultimul rând, în integrareaeficientă a personalului în formaţiile de muncă.
• Personalitatea individuală constituie acea organizare dinamică a tuturortrăsăturilor psihologice, fiziologice şi morfologice ale individului şi se
manifestă prin conduita omului în societate.• Structura personalităţii este complexă având drept categorii de bază:
temperamentul, aptitudinile şi caracterul individului.• A. Temperamentul reprezintă forma de manifestare a personalităţii în
ceea ce priveşte energia, rapiditatea, regularitatea şi intensitateaproceselor psihice.
• Aptitudinile reprezintă însuşiri individuale care constituie o condiţie arealizării anumitor activităţi. Aptitudinile se bazează pe anumite predispoziţii ereditare, dar se formează şi se dezvoltă în cursul activităţii, în funcţie de mediu şi, îndeosebi, de educaţie.
• În afară de aptitudini, îndeplinirea unei activităţi este condiţionată decunoştinţe şi deprinderi , de interese şi atitudini .
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
14/34
Raţionalizarea proceselor de muncă în agricultură
• Principalul obiectiv urmărit prin raţionalizarea proceselor de muncă îlconstituie creşterea nivelului productivităţii muncii.
• În scopul realizării acestui obiectiv se impune realizarea studiului munciicare are menirea să asigure raţionalizarea metodelor de muncă şi autilizării timpului de muncă în vederea asigurării unei perfecte sincronizări între metodele de muncă utilizate şi capacităţile fizice şi intelectuale ale
lucrătorilor.• Studiul muncii în ramurile agricole are drept scop, să asigure, pe de o
parte, eliminarea sau reducerea consumurilor inutile de timp a activităţilor inutile, iar pe de altă parte, îmbunătăţirea sau perfecţionarea metodelorde muncă, a utilizării mijloacelor de muncă şi a forţei de muncă, acondiţiilor ergonomice în care se desfăşoară munca.
• Studiul muncii cuprinde două laturi principale: • studiul metodelor de muncă; • măsurarea timpului de muncă.
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
15/34
Normarea muncii în agricultură
• Aplicarea normelor de muncă în agricultură contribuie la creşterea productivităţii
muncii, reducerea costurilor de producţie, la generalizarea metodelor de muncă avansate şi la ridicarea calificării muncitorilor, servind în acelaşi timp la organizareamuncii şi salarizarea muncitorilor.
• Normele de muncă stabilite pe plan republican nu pot fi aplicate în mod mecanic înorice condiţii de lucru, ele trebuie modificate când se introduc în producţie utilaje noi,sau măsuri tehnico-organizatorice, sau când se constată greşeli în modul de stabilireiniţială a mărimii lor. Ca urmare, acţiunea de normare a muncii are un caracterpermanent.
• Rolul normelor de muncă este deosebit de important. Ele servesc în organizareaproducţiei şi a muncii, reprezintă un instrument de planificare şi constituie unul dinelementele de bază pentru construirea unui sistem just de salarizare
• Normarea tehnică a muncii se referă la acţiunea de elaborare a normelor de muncă, introducerea acestora în producţie şi urmărirea îndeplinirii lor.
• Norma de muncă constituie acel volum de muncă ce se stabileşte unui executant careprezintă o anumită calificare, lucrează într-un ritm şi cu o intensitate a muncii normală pentru efectuarea unor lucrări, în condiţii organizatorice determinate.
• Stabilirea normelor de muncă se poate face folosind – metode de normare statistico-experimentale, – metode de normare tehnico-analitice.
• Din a doua grupă de metode fac parte: – metoda analitică experimentală – metoda simplificată de normare.
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
16/34
Studiul muncii
Studiul metodelor Măsurarea muncii
Definitivarea, aprobareaşi aplicarea studiului
Alegerea obiectivuluide studiat
Înregistrarea datelornecesare studiului
Examinarea critică a situaţiei existente
Elaborarea metodei îmbunătăţite
Aplicarea metodei îmbunătăţite
Măsurarea timpului de muncă necesar
Stabilirea normeide muncă
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
17/34
Timp de pregãtire
şi încheiere
Tpî
Timp de bazãTb
Timp ajutãto r
Ta
Timp operativ
Top
Timp de servire
tehnicã
Ts t
Timp de servire
organizator icã
Tso
Timp de servire
la locul de muncã
Tsl
Timp poductiv
Tp
Timp de muncã
neproductivã
Tmn
Timp d e od ihnãşi necesităţi fireşti To n
Timp de întrerup er i cond i ţ i onate de tehnologie şi de o rganizare
a produc ţ iei Tto
Timp de întreruperi
reglementate
Tîr
Timp de întrerup er i
dependente de executant
Td
Timp de întrerup er i
independente de executant
Ti
Timp de întreruperi
nereglementate
Tîn
Timp neproductiv
Tn
TIMP DE MUNCA
Tm
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
18/34
Structura timpului de muncă al executantului • Timpul de muncă productiv (Tp) reprezintă acel timp în care muncitorul îşi efectuează lucrările
necesare pentru a-şi realiza sarcina de muncă ce-i revine în cursul unui schimb de lucru.• Timpul de pregătire şi încheiere (Tpî ) este timpul în cursul căruia executantul, înaintea începerii
unei lucrări îşi asigură la locul de muncă condiţiile necesare efectuării acesteia, iar după terminareaei, aduce locul de muncă în starea iniţială (luarea în primire a utilajelor, reglarea maşinilor, etc.).
• Timpul operativ (Top) reprezintă timpul de lucru efectiv, de modificare cantitativă şi calitativă aobiectului muncii (arat, semănat, prăşit, recoltat).
• Timpul operativ de bază (Tb) este timpul consumat pentru modificarea nemijlocită a obiectuluimuncii (semănatul propriu-zis, etc.).
• Timpul operativ ajutător (Ta) reprezintă acea categorie de timp necesară pentru a ajuta efectuarea
procesului principal de muncă (întoarcerea la capete a agregatului de semănat, etc.). • Timpul de servire a locului de muncă (Tsl) reprezintă timpul în care muncitorul asigură menţinerea
în stare normală de funcţionare a utilajelor (Tst – timp de servire tehnică), organizarea activităţilor în timpul schimbului de lucru, precum şi ordinea şi curăţenia la locul de muncă (Tso – timp deservire organizatorică).
• Timpul de întreruperi reglementate (Tîr) reprezintă timpul în cursul căruia procesul de muncă este întrerupt pentru odihnă şi necesităţi fireşti (Ton), precum şi timpul necesar pentru întreruperilecondiţionate de tehnologie şi de organizare a producţiei (Tto).
• Timpul de întreruperi nereglementate (Tîn) este datorat întreruperilor procesului de muncă din
cauze nereglementate care pot fi dependente de executant (Td) (întârzieri la începerea lucrului,părăsirea nejustificată, în timpul schimbului a locului de muncă) şi întreruperi independente deexecutant (Ti) (apariţia unor condiţii naturale
• Timpul de muncă neproductivă (Tmn) reprezintă timpul în care muncitorul efectuează acţiuni carenu sunt utile desfăşurării normale a procesului de muncă (refacerea unei lucrări executatenecorespunzător).nefavorabile, cauze organizatorice neprogramate, etc.).
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
19/34
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
20/34
Etapele de stabilire a normelor de muncă
• a) Etapa pregătitoare – alegerea subiecţilor asupra cărora se vor executa observaţiile de timp; – pregătirea documentaţiei necesare (fişe de observaţie); – organizarea acţiunii; – identificarea şi măsurarea factorilor care influenţează mărimea normei.
•
b) Etapa de elaborare a normelor reprezintă etapa care deţine ponderea în acţiunea de normare şi constă în: – înregistrarea duratei operaţiilor şi codificarea acestora; – prelucrarea datelor; – determinarea normelor de muncă.
• c) Etapa de aplicare a normelor : –
aplicarea pe o durată limitată a noilor norme elaborate; – compararea normelor stabilite cu cele existente anterior, – efectuarea unor eventuale corecţii şi stabilirea normelor definitive.
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
21/34
Fişa de normare nr. _______I________ Lucrarea ________________________ Partea I ____DESCRIEREA___________________
Nr. crt. a) Caracteristicile locului de muncă Nr. crt. b) Caracteristicile culturii
Lungimea şi lăţimea parcelei pe care se lucrează Denumirea culturii:
Relieful: Sistemul de semănat:
Natura solului: Distanţa între rânduri:
Starea de umiditate a solului: Distanţa între plante pe rând:
Nr. buruieni/m2 Înălţimea plantelor:
Starea culturală a solului:
Nr. crt. a) Caracteristicile utilajului Nr. crt. b) Caracteristicile forţei de tracţiune
Felul uneltei sau maşinii Specia:
Nr. cap.:Dimensiunea uneltei: Talia: greut.:
Componenţa agregatului: Vârsta: starea întreţ.:
Nr. piese active: Viteza de înaintare pe brazdă m/s
Lăţimea de lucru a maşinii
Descrierea persoanelor:
Nr. crt. Numele şi prenumele Vârsta Sex Starea fizică Grad calif. Alte observ.
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
22/34
Partea a II-a Organizarea muncii
1. Metoda de lucru folosită: 2. Formaţia de muncitori: 3. Organizarea locului de muncă: 4. Alte condiţii:
Partea a III-a Calculul timpului unitar
Lucrarea
Operaţia saugrupa deoperaţii
(minute)
Timpul folosit Suma corectată Numărul
termenilor Media corectată
Coeficient destabilitate
I
II
III
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
23/34
Partea a IV-a
Calculul normei de muncă
Consumurilede timp
invariabile
Tpî minute
Rest de timpnormat
minute
Consum de timp la (ha,t)
Norma demuncă
Minute şi secunde
Tb Ta Ton Td Consum total de timp la...
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
24/34
Fişa de normare nr. ____ II___________ Lucrarea ___ PR ĂSIT MANUAL PORUMB_______ Partea I _________________________
Nr. crt. a) Caracteristicile locului de muncă Nr. crt. b) Caracteristicile culturii
Lungimea şi lăţimea parcelei pe care se lucrează 1000/500 Denumirea culturii: porumb
Relieful: plan inclinat Sistemul de semănat: in randuri
Natura solului: usor Distanţa între rânduri: 70cm
Starea de umiditate a solului: normala Distanţa între plante pe rând: 25-30 cm
Nr. buruieni/m p peste 100 Înălţimea plantelor: 25 cm
Starea culturală a solului: normala
Nr. crt. a) Caracteristicile utilajului Nr. crt. b) Caracteristicile forţei de tracţiune
Felul uneltei sau maşinii sapaSpecia:
Nr. cap.:Dimensiunea uneltei: Talia: greut.:
Componenţa agregatului: Vârsta: starea întreţ.:
Nr. piese active: Viteza de înaintare pe brazdă m/s
Lăţimea de lucru a maşinii
Descrierea persoanelor:
Nr. crt. Numele şi prenumele Vârsta Sex Starea fizică Grad calif. Alte observ.
1 necalificat
2 necalificat
3 necalificat
4necalificat
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
25/34
Partea a IV-a
Calculul normei de muncă
Consumurile detimp invariabile
Tpî minute
Rest de timpnormat minute
Consum de timp la (ha,t)
Norma demuncă Minute şi secunde
tb ta Ton 5 % Td Consum total de timp la
10 min 470 1480 - 74 - 1554 0.29 ha
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
26/34
Salarizarea în agricultură
• La baza sistemului de salarizare în agricultură stă semnificaţia pe caresalariul o are pentru angajat, pe de o parte, şi pentru cel care angajează, pe de altă parte.
• Astfel, pentru angajat, salariul reprezintă: plata muncii, care asigură existenţa sa şi a familiei sale; obţinerea, prin venituri, a unei anumitepoziţii sociale; un mod de apreciere, din partea managerului a activităţii
desfăşurate.• Pentru manager (cel care angajează), salariul constituie: un stimulent pe
care îl foloseşte ca o pârghie pentru motivarea personalului; un cost carenu trebuie să depăşească anumite limite; un mijloc de recrutare apersonalului şi de a asigura fidelitatea acestuia.
• Sistemul de salarizare reprezintă ansamblul instrumentelor, metodelor şi
formelor prin intermediul cărora se fundamentează nivelul remunerării fiecărei persoane pentru cantitatea, calitatea muncii depuse şi arezultatelor obţinute.
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
27/34
27
Elementele sistemului desalarizare
Salariul tari far sau de
bază Adaosurile şi
sporurile
Premii şi alterecompense
Obiectivele sistemului de salarizare
minimizarea fluctuaţiei, nemulţumirilor şi percepţiei inechităţii ca rezultat alinsatisfacţiei cu conţinutul sistemului de salarizare şi altor compensaţii;
controlul atent al costurilor cu forţa de muncă, proiectând programe care să identificevaloarea unei funcţii şi valoarea fiecărui angajat al firmei;
stabilirea şi identificarea unei bune frecvenţe şi mărime a creşterilor de salarii, precumşi restrângerea/limitarea competenţei managerilor de a acorda creşteri nejustificate de
salarii şi recompense; recompensarea diferenţiată a nivelurilor mai ridicate ale performanţelor; identificarea nivelurilor dominante ale salariilor şi recompenselor practicate pe piaţa
muncii;asigurarea corelării salariilor cu prevederile legale.
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
28/34
28
Forme de
salarizare
Salarizarea în regie sau după timpul lucrat
Salarizarea în acord sau cu bucata
Al te forme
Comisionul
Premiul
•Acordul direct
•Acordul indirect
•Acordul global
•Acordul progresiv
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
29/34
29
Salarizarea în regie
Acordareasalariului tarifar
stabilit pe
Oră
Funcţie de
Timpul efectiv lucrat
După timpul lucrat sau
lună Zi
Realizarea integrală asarcinilor
şi
sau sau
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
30/34
30
Salarizarea în acord cu bucatasau
Calcululdrepturilor
lucrarevolumul de lucrări realizate
Salariul pe unitateade produs
Numărul de produse
sausau
xRezultatele muncii să poată fi măsurate
Asigurarea desfacerii (vânzării) produselor realizate peste cea contractată sau programată
Eliminarea situaţiilor de scădere a calităţii produselor
Încadrarea în parametrii a consumurilor specifice de materii prime, materiale,
combustibili, energie sau utilităţi
CONDIŢI
I
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
31/34
31
Recompensele Totalitateaveniturilor
materiale
şi
nemateriale
prezente
şi
viitoare
pentru
munca depusă
şi
calitatea de salariat
Structurarecompensei
Recompensele directe Recompensele indirecte
Salariul de bază
Sporuri ptr. condiţii de muncă
Sporuri ptr. vechime în muncă
Stimulente
Plata concediilor: odihnă şimedical
DividendePensii
Asigurări de sănătate
Plata pentru şcolarizare
Maşină de serviciu
Consultaţii financiare etc.
Salariul nominal Suma de bani primită pentru munca prestată
Salariul real Cantitatea de bunuri, lucrări şi servicii procurată cu salariul nominal
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
32/34
Relaţiile management - sindicate
• Sindicatul reprezintă o organizaţie creată şi administrată de lucrători, în scopulinfluenţării deciziilor care-i privesc.
• El are un caracter stabil, continuu, o ierarhie proprie şi se bazează pe principiidemocratice de organizare.
• Activităţile sindicatului au un conţinut specific şi se referă la următoarele aspecte:• negocieri colective cu patronatul în vederea obţinerii unor salarii mai mari şi
condiţii ma bune de muncă;
• susţinerea materială şi socială a membrilor sindicalişti;
• recrutarea de noi membri şi instruirea acestora în probleme privind viaţa sindicală.
• Finanţarea este realizată prin cotizaţiile membrilor şi au ca destinaţie, susţinerea unor acţiuni proprii, ajutorarea unor membri de sindicat, salarizarea organismelorde conducere proprii, etc.
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
33/34
Conflictul de muncă
• reprezintă acele dispute care apar între angajaţi şi întreprinzătorii sau managerii unei întreprinderi, cu privire la respectarea unorprevederi ale contractelor colective de muncă, niveluri desalarizare, condiţii de muncă, acţiuni de restructurareadministrativă, concedieri etc.
•
Conflictele de muncă se clasifică după mai multe criterii:• 1. După numărul de persoane implicate pot fi:• individuale;• colective.• 2. După natura problemei aflată în dispută:•
conflicte juridice sau de drepturi determinate de interpretareadiferită a prevederilor acordurilor colective, deja stabilite;• conflicte economice sau de interese ca urmare a solicitării de noi
drepturi cu caracter economic sau social.
8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015
34/34
Formele de exprimare a conflictelor de muncă
• Revendicările reprezintă acele doleanţe sau proteste pe care membrii desindicat le manifestă când apreciază că au fost violate prevederileacoordurilor de muncă. Factorii care determină apariţia revendicărilor ţinde: timpul de management, condiţiile de muncă, regulile de guvernare,politicile economice, condiţiile sociale generale, mediul uman.
• Revendicările, pentru a avea un caracter formal, trebuie să îmbrace forma
scrisă. • Manifestaţiile sunt modalităţi de exprimare a revendicărilor, forma lor de
exprimare fiind foarte diferită. • Grevele, ca şi celelalte forme de exprimare a nemulţumirilor, reprezintă
forme legale ale conflictelor de muncă. Modul de organizare şi dedeclanşare trebuie să respecte prevederile legale.
• Formele de organizare sunt diferite: de avertisment (încetarea lucrului peo perioadă scurtă); generale (încetarea lucrului pe o perioadănedeterminată); purtarea unor însemne, fără încetarea lucrului (greva„japoneză“), etc.