SIGNO
Parte circunscripta a una
acción o acontecimiento que
ya sea por su estructura o
por sus propiedades confiere
al observador un valor que
le permite acercarse como
indicio o como resolución
de problemas .
REALIZACION SIMBOLICAEl lenguaje es capaz de
expresar las experiencias
en una matriz simbólica
Relación 1 2
Experiencia
ValorSignificación
ARTICULACION de 1 y 2Dotarse de un proceso
cognitivo-operatorio que
posibilite
la autorrepresentación
Uso instrumental del lenguaje
como son las fórmulas
mecánicas o repertorio
estereotipado de frases o
términos acuñados.
(Sdo. Social)
La realización simbólica
se desarrolla por la vía de
la DIFERENCIACIÓN y de
la limitación.
No de la imposición
METAFORA/CONDENSACIONOnomatopeyas-carácter
exagerado
Ste. - Ste. Ste.-Sdo Social
SELECCION--> Sustitución
Lo que no digo
- Comparación
- Similitud Vínculos
METONIMIA/DESPL.COMBINACIÓN
Discontinuidades
Los componentes
semánticos no se
explicitan
Supremacía del Ste. -->sobre el Sdo.
1 (f) Referencial CONTEXTO
1 LENGUA
ECOLOGIA
SIGNOSdo.Ste.
Ritos / Mitos / Valores culturales / ParadigmasEl concepto
- Imagen acústica / Palabra y relac. significativa
-(S) A
-Temporalización - secuencia- Clasificación- Descripción
SITUACIÓN CONCRETA-Circunstalización-Explicación
B (S)-
EMISOR RECEPTORTEXTO
M E N S A J E ACTO SÉMICOI -CODIFICACIÓN
Selección - sustituciónCombinación - discontinuidad
a) Forma de organizar - ¿El qué?
b) Forma de dar - ¿Cómo?
c) Forma de situarse --> a sí mismo
al otro¿A quién?
II - (f) EXPRESIVA 3
SENTIDO
INTERPRETANTE(Pierce)
Triángulo
SEMIÓTICO
SIMBOLO - Figurado- Extrapersonal- Convencional- Codificación
REPRESENTACIÓN extrapersonal convencional
CODIGOS (f) METALINGUISTICA 6a) Linguisticos/DIGITAL ( Silencio )
beheko
goiko
kontralto
soprano
Pática
Tono/Registro
Enfasis
Gama
Fonación
Ritmo Rápido /lento
Estridencia
Suavidad
Fricativas
Palatales
b) Paralingüísticos El modo como...
c) Analógicos Mimica / Gesto / Ritmos.../Ropad) No lingüísticos Dibujos / Fotos / Colores
A Material Ste. Órdenes sesoriales Series de información
METAFORA/CONDENSACION/Sincronía
Simbolización
METONIMIA/DESPLAZAMiENTO/Diacronía
III- Tª de la Interacción
Sistema deDECISIONES
.Seriación temporal organizada
.Secuencia jerarquizada / Temporalidad
.Relación lógica
.Movimiento
METONIM
IAMETAFORA
CONDENSACION
Rel.Sin
tagm
atic.
Contig
üidad
Sucesió
n Lca
.
DIA
CR
ON
IASIC
RO
NIAD
ESPLAZA
MIE
NTO
Rel.Paradigmatica
Similitud
Metaling.
(f)-Poetica /Diversidad
CANALOrdenes sensoriales series informacionalesVehículo material Espesor del materialconcreto
ANALISIS FUNCIONAL DEL SIGNO
I-Génesis de la Productividad
Imagos
Fantasias
Imágenes
REFERENTE
II-(Tª de la Referencia) Discriminación de "mi lugar" en la realidad
AUSENCIA DE OBJETO
Referirse a...Hablar de...Pensar en ...
OBJETO PRODUCCIÓN
(Material - sonidos) "efecto de sentido"
2 HABLA
SIGNO
LENGUAJE
2
4 (f) Pática / Contacto Conexión Ps. - salir al encuentro de...
PRESENCIA DE OBJETO
INDICIO - Unido al conocimiento- Instruye el pasado y el futuro en el presente
SEÑAL - Anuncia un suceso y se desencadena una conducta en (B). (Provocación / Amenaza)
SINTOMA - Códigos analógicos- Hace referencia al conjunto que lo desencadena- Estilo - rasgos relativamente constantes que definen a (A)- Connotación / Metacomunicación
Ste.
SIMBOLO
Sdo. INFORMACIÓN/ contenido /ESTRUCTURACódigos lingüísticos / denotaciónRelación de unos símbolos con otros / Reglas
(a)(b)
(c)
SEMANTICA - (f) real / intencional- operaciones : .Selección .Combinación
Relación de los signos con los hechos uobjetos que designan
- Ejes Semánticos- Operadores Semánticos- Campos / Universos Semánticos
PRAGMATICA
RECEPTOR
CIRCULARIDADRetroalimentación (+)/(-)Cismogénesis (*)
I- DecodificaciónII-(f) Conativa (Jakobson - 1963)
EMISOR
I - CodificaciónII - (f) Expresiva (Jakobson)
-Relación de los signos con quien los interpreta
. Presentación
. Relación que propone
. Axioamas: I-No existe la no comunicación II-Comunicación: analógica / digital III-Puntuación de la secuencia de hechos / Control IV-Información / Relación / Metacomunicación V-Interacción: Simétrica / Complementaria
DarRecibir
.Confirmación
. Desconfirmación
. Negación
I - DECODIFICACIÓN
a) Forma de recibirb) Forma de interpretar la realidadc) Forma de percibir
II - (f) Conativa 5 Universo de pautas (orientativo)- ¿Qué?-¿Cómo?- ¿De quién?
. Es el Lenguaje COMPRENSIVO
a) Reconstrución del objeto Intuición vividab) Significación comunicadac) Reconocimiento a partir de la reconstrucción del (S) como totalidad.d) Diferencia. Búsqueda de lo que constituye la específica significatividad. LO DESCONOCIDO
1
LENGUAJE
Sistema de signos queexpresan ideas / relaciones.El lenguaje hace al hombre.Se define por el material deexpresión, que es actividady construye el mundo objetivo.Es una reagrupación decódigos múltiples (Metz)
2
Es la producción individual y diferenciada que se define:
1- Por el material de expresión 2- Por el compromiso con (B)... 3- Es cambiante constantemente. Diversidad de mensajes
CODIGO
Es un conjunto deunidadesde un repertorio de señales y reglas que rigen sus combinaciones.(Abril)Es, también un sistema de probabilidades superpuesto a la igualdadde probabilidadesdel sistema de origen.
AUTORES:
-Eco, 1965/66 -Barthes,R. 1962 -Lacan,J. 1958 -Levi-Strauss. 1964 -Luria. 1970 -Vygotsky. 1934/56/60
LENGUA
Es un sistema depositadopor el uso de la palabraen los (Ss) de una mismacomunidad. El sistema gramatical existe virtual-mente en cada cerebro deuna colectividad (posibilidad)No está completo en ninguno,sólo existe perfectamenteen la masa.
Características :
a) Arbitrariedad social: (Sonidos y secuencias) relacionadas sistematicamenteb) Estructura - El sistema sólo adquiere valor en relación con los demás signos.c) Hay oposición entre las unidades.
HABLA/PALABRA
TE
OR
IA D
E L
A P
RO
DU
CC
IÓN
DE
SIG
NO
S:
OP
ER
AC
ION
ES
DE
TR
AN
SF
OR
MA
CIÓ
N Y
DE
PR
OD
UC
CIÓ
N D
E S
EN
TID
O
BA
SE
S S
EM
IOL
ÓG
ICA
S D
EL
AN
AL
ISIS
DE
L D
ISC
UR
SO
EN
SU
ID
IOS
INC
RA
SIA
SIG
NIF
ICA
TIV
A (
= R
ed d
e P
osi
ble
s d
efin
ida
)
T.GIL.1988
ENCODIFICACION
SINTACTICA (f) aparente
ZEINUA
Ekintza baten edo gertaera
baten barnean dago zeinua.
Honek duen egitura dela
medio edota adierazgarri-
tasuna,esanguratsua da
behatzailarentzat;izan ere,
honi esker,zantzutzat edo
arazo bideratzailentzat har-
turik,hurbilduko da beha-
tzailea.
BURUTZAPEN SINBOLIKOAArdatz sinbolikoan esperien-
tziak adierazteko gai da hiz-
kuntza.
Erlazioa 1 2
Esperientzia
Balioa Adiera
Bien arteko LOTURA
Norbere irudikapena ahal-
bideratuko duen bilakabide
kognitibo-eragingarren ja-
betza,
Adierarik gabeko hizkuntz
erabilera: hau da,molde me-
kanikoak,esapideak,esaldiak
edo esapide-multzo esterio-
tipatuak (adzia/soziala)
BEREIZTEAREN eta muga-
tzearen eskutik,eta ez behar-
tzearenetik,garatuko da
burutzapen sinbolikoa
METAFORA/KONDENTSAZIOA
Onomatopeiak-neurriz kan-
pokoak dira
Adle - Adle Adle - Adz. Soziala
HAUTATU--> Ordezkatu
Isilpean gorde-
tzen dudana.
- Alderatu
- Antz izanLoturak
METONIMIA/DESPL.KONBINAZIOA
Etendurak
Osagai semantikoak ez
dira zehatzen
Adieraziari, adierazlea
nagusitzen zaio
1 (f) Erreferentziala INGURUNEA
1 HIZKUNTZA
EKOLOGIA
ZEINUAAdzia.Adle.
Erritoak/ Mitoa / Kultur-balioak/Paradig.Konzeptua
- Hizketa-hotsen bidezko irudi akustikoa/hitza erlazio adierazgarria.
-(S) A
-Denboran zehar-sekuentzia-Sailkapena-Deskribapena
EGOERA ZEHATZA-Zertzelada-Azalpena
B (S)-
IGORLEAK HARTZAILEAKTESTUA
MEZUA EKINTZA SEMIKOAI - KODATU
Hautatu-ordezkatuKonbinatu-etenak egin
a) Antolatzeko modua - Zer?
b) Emateko modua - Nola?
c) Kokatzeko modua - Norbera
Bestea Nor?
II - (f) ADIERAZGARRIA 3
ZENTZUA
iNTERPRETATZAILEA
(Pierce)
Hiruki
SEMIOTIKOA
SINBOLOA -Irudizkoa
-Pertsonaz kanpo.
-Konbentzionala
-Kodatua
Pertsonaz kanpotiko IRUDIKAPENA
Konbentzionala
KODEAK (f) METALINGUISTIKOA 6a) Linguistikoak/DIGITALA (Isiluneak)
beheko
goiko
kontralto
soprano
Hunkiaraziz
Hizkera-doinuz
Enfasiaz
Modua
Ahoskera
Erritmoa bizia/geldoa
Karrankaria
Samurra
frikariak
sabaikariak
b) Paraling.
Nola
c) Analogikoak Imitazioak/Keinuak/Erritmoak.../Erropa
d) Ez-linguistikoak Irudiak/argazkiak/ Koloreak
A Adle gaia Zentzubidezko aginduak
Informazio andanak
METAFORA/KONDENTSAZIOA/Sinkronia
Sinbolizazioa
METONIMIA/DESPLAZAMENDUA/Diakronia
III- Elkarreragintzaren Tª
ErabakienSistema
.Denboran zeharreko antolamendu sailkatua
.Hierarkia duen sekuentzia/denbora-egitura
.Erlazio logikoa
.MugimenduaM
ETAFORA METONIM
IA
KONDENTSAZIOA
Erl.Sin
tagm
atik.
...ald
amen
.Kate
a
Ling.ja
rraia
DIA
KR
ON
IASIK
RO
NIAD
ESPLAZA
MEN
DU
A
Erl.Paradigmatik.
Antzekotasuna
Metaling.
(f)-Poetikoa /Aniztasuna
BIDEAZentzubidezko aginduak inform. andanaBitarteko materialea mat.zehatzaren lodiera
1-Emankorta- sunaren sorkuntza
Imagoak
Fantasiak
Irudiak
ERREFERENTEAII-(Erreferentziaren tª) Bereizkuntza Errealitatean badakit non den "nire lekua"
OBJEKTURIK EZ DA
Norbait/zerbait aipagaiNorbait/zrbait mintzagaiNorbait/zerbait pentsakisun
OBJEKTUA EKOIZPENA
(hizketa-hotsak) "zentzu eragilea"
2 HIZKETA
ZEINUA
Aztertz. Kodaketa
Mintzaira
2
4 Ukipen (f) / Ukipena Lotura -Norbaitengana jo...
OBJEKTUA HOR DA
AZTARNA - Ezagutzari lotuta- Orainean, iraganaren eta etorkisunaren lotura
SEINALEA - Gertaera iragartzen du, (B) ren baitan jokaera bat sortaraziko du (eragintza / meatxua)
SINTOMA - Kode analogikoak- Sortarazten duenari dagokio- Estiloa-(A) definitzen duten ezaugarri aski iraunkorrak- Konotazioa / Metakomunikazioa
Adle.
SINBOLO
Adzia
SINTAXIA azaleko (f)
INFORMAZIOA/edukia/EGITURAKode linguistikoak / denotazioaSinbolo arteko erlazioak /arauak
(a)(b)
(c)
SEMANTIKA - (f) erreala / inten- tziozkoa- eragiketak : .Hautatzea .Konbinatzea
Zeinuek, gertaerekiko edo izendatzendituzten objektuekiko erlazioak
-ardatz semantikoak-eragile semantikoak-eremu semantikoak
PRAGMATIKA
HARTZAILEAK
ZIRKULITATEAAtzeraelikatu (+)/(-)Zismogenesia
I- DeskodatuII-(f) Hunkitzailea (Jackson)
IGORLEAK
I - KodatuII - (f) adierazgarria
-Zeinuek interpretatzailearekin duten erlazioa
. Aurkezpena
. Proposatzen den harremana
. Axioamak: I-Ezinezkoa da ez-komunikatzea II-Komunikazioa: Analogikoa/Digitala III-Informazioa/Harremana/Metakomunikazioa IV-Gertakisunetan ezartzen da ildoa/Kontrola V-Elkarrenganako eragina: Simetrikoa/Osagarria
hartueman
.Aintzat hartu
.Aintza ez hartu
.Ukatu
I - DESKODATU
a) Hartzeko moduab) Errealitatea ulertzeko modua.c) Ohartzeko modua
II - (f) Konatiboa 5
Orientagarria- Zer?- Nola?- Norengandik?
. Mintzaira ULERGARRIA da
a) Objektuaren berreraikuntza Bizi deneko intuizioab) Esanahia komunikatuac) Ezagutu. Subjektuaren berreraikuntza bere osotasunean egin behar du hartzaileak, (S) aren mezua ondo ulertzeko.d) Ezberdintasuna. Bakoitzarena den adierazgarritasuna bilatu. EZAGUNGABEA (dena)
1
MINTZAIRA
Ideiak/harremanak adieraz-teko erabiltzen den zeinu-sistema da.Mintzamenakegiten du persona.Adierazpen-gaiaren eskutik definitukoda,ekintza da eta norberarenmundu objektiboaren eraiki-tzailea.Kode anitzen bilku-ra da. (Metz)
2
Pertsona bakoitzaren ekoizpen propioa eta bere-zitua da. Defini daiteke :
1-Adierazpen-gaiaz 2-B-ri proposatzen dion harremanz. 3-Etengabeko aldagarri- tasunaz.Mezu anizta- sunaz.
KODEA
Kodea,zeinuek eta erre-glek osatzen duten unitatemultzoa da.Erreglek era-bidetuko dituzte zeinuen arteko konbinazioak.(Abril)Probabilitate-sistema erebada,jatorrizko sistemakdituen probabilitate berak ditu gaingarriak.
AUTOREAK
-Eco, 1965/66 -Barthes,R. 1962 -Lacan,J. 1958 -Levi-Strauss. 1964 -Luria. 1970 -Vygotsky. 1934/56/60
HIZKUNTZA
Hiztun-Komunitate batekokideek duten hizketa-bidez-ko adierazpidean lur hartzenduen sistema da hizkuntza.Gramatika sistema berriz,hizkuntz-komunitate horrenburmuinean dago birtualki(Ahaltasuna da). Inork ez dubere osoan, hiztun-komuni-tateak du bere osoan.
Ezaugarriak :
a) Hautazkotasun soziala : (Hotsak eta hots-kateak) sistematikoki erlaziona- tuak.b) Egitura-Gainerantzeko zeinuekin dituen erla- zioei esker hartuko du balioa sistemak.c) Unitateen artean aurka- kotasunak daude.
HIZKETA/HITZA
ZE
INU
-EK
OIZ
PE
NE
N T
EO
RIA
: Z
EN
TZ
U-E
KO
IZP
EN
AR
EN
ET
A Z
EN
TZ
U-E
RA
LD
AT
ZE
AR
EN
ER
AG
IKE
TA
K
ES
AN
AH
IAR
EN
BE
RE
ZK
OT
AS
UN
EA
N S
US
TR
AIT
UT
A,
BE
RB
AL
DIA
RE
N A
ZT
ER
KE
TA
RA
KO
OIN
AR
RI
SE
MIO
LO
GIK
OA
K (
=Z
eha
ztu
tak
o s
are
ah
alb
ider
ag
arr
ia)
T.GIL.1988
Izargain Euskera Taldea
Pilartxo Etxeberria
ZEINUAREN AZTERKETA FUNTZIONALA