BestsellerPublishing
18martie2013
Coperta:InaMoroșanu
Imagine:DetroitPublishingCo.
Colecția:eBook-uriEsențiale
CuprinsI
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
X
XI
XII
XIII
XIV
XV
XVI
XVII
I—Omulsăfiemulțumitcusărăciasa,căci,dacăevorba,nu
bogăția,cilinișteacolibeitaletefacefericit.Darvoisăfacețidupăcumvătrageinima,șiDumnezeusăvăajuteșisăvăacoperecuaripabunătățiisale.Eusuntacumbătrână,șifiindcăamavutșiamatâtdemultebucuriiînviață,nuînțelegnemulțumirilecelortinerișimătemcanucumva,căutândacumlabătrânețeunnorocnou,săpierdpeaceladecareamavutpartepânăînziuadeastăzișisădaulasfârșitulviețiimeledeamărăciuneapecarenuocunoscdecâtdinfrică.Voiștiți,voifaceți;deminesănuascultați.Mi-egreusă-mipărăsesccolibaîncaremi-ampetrecutviațașimi-amcrescutcopiiișimăcuprindeunfeldespaimăcândmăgândescsărămânsingurăîntr-însa:deaceea,poatecămaialesdeaceea,Anaîmipăreapreatânără,preaașezată,oarecumpreablândălafire,și-mivinesărâdcândmi-oînchipuiesccârciumăriță.
—Vorbăscurtă,răspunseGhiță,sărămânemaici,săcârpescșimaidepartecizmeleoamenilor,careumblătoatăsăptămânaînopincioridesculți,iarădacăduminicaenoroi,îșiduccizmeleînmânăpânălabiserică,șisănepunempeprispacaseilasoare,privindeulaAna,Analamine,amândoilacopilaș,iarăd-talatustrei.Iacălinișteacolibei.
—Nuzic,grăisoacraașezată.Euzicnumaiceziceu,văspunnumaiașa,gândurilemele,iarăvoifacețidupăgândulvostru,șiștițipreabinecă,dacăvoivăducețilamoară,nicivorbănupoateficaeusărămânaiciorisămăducînaltăparte:dacăvăhotărâțisămergeți,măducșieucuvoișimăduccutoatăinima,cutotsufletul,cutoatădragosteamameicareîncearcănoroculcopiluluiieșitînlume.Darnucerețicaeusăhotărăscpentruvoi.
—Atuncisănumaipierdemvorbadegeaba:măducsăvorbesccuarândașul,șidelaSf.GheorghecârciumadelaMoaracunoroceanoastră.
—Înceasbunsăfiezis,grăibătrâna,șigândbunsănedeaDumnezeuîntotceasul!
IIDelaIneudrumuldețarăoiaprintrepădurișipestețarinilăsând
ladreaptașilastângasateleașezateprincolțurilevăilor.Timpdeunceasșijumătatedrumulebun;vineapoiunpripor,pecareîlurci,șidupăceaicoborâtiarînvale,trebuiesăfacipopas,săadapicalulorivitadinjugșisălemailașitimpderăsuflare,fiindcădrumulafostcamgreu,iarămaidepartelocurilesuntrele.
AiciînvaleeMoaracunoroc.Oridincarepartearveni,drumețulsebucurăcândozăreștedinculmeadealuluipleșuv,căci,veninddinsprelocurilerele,eaîlvesteștecăascăpatnorocos,iarămergândspreele,lamoarăpoatesăgăseascăorisăașteptealțidrumeți,casănuplecesingurmaideparte.
Șifiindcăaiciseopresctoțidrumeții,încetulcuîncetuls-afăcutbătăturăînainteamorii,șioarecumpenesimțitemoaraaîncetatamaimăcinașis-aprefăcutîncârciumășilocdeadăpostpentrutotdrumețulobositșimaialespentruacelapecarenoaptea-lapucăpedrum.Înceledinurmă,arândașulaziditcârciumalaunlocmaipotrivit,departedecâtevasutedepașidelarâuleț,iarămoaraarămaspărăsită,culopețilerupteșicuacoperământulciuruitdevremurilecetrecuserăpestedânsul.
Cincicrucistauînainteamorii,douădepiatrășitreialtelecioplitedinlemndestejar,împodobitecuțircălamulșivopsitecuicoanesfinte;toateacestesuntsemnecare-lvestescpedrumețcăaciloculebinecuvântat,deoareceacoloundeveziocrucedeacesteaaflatunomobucurieoriascăpataltuldeoprimejdie.
Darbinecuvântateraloculacestamaialesdecândveniserăcârciumarulcelnoucunevastaluitânărășicusoacră-saceabătrână,căcieinuprimeaupedrumețcapeunstrăinvenitdinlume,cicapeunprietenașteptatdemultăvremelacasalor.AbiatrecuserădarcâtevalunidupăSf.Gheorghe,șidrumețiimaiumblaținumaiziceaucăosăfacăpopaslaMoaracunoroc,cicăsevoroprilaGhiță,șitoatălumeaștiacineeGhițășiundeeGhiță,iaracolo,învale,întrepriporșilocurilecelerele,numaieraMoaracunoroc,cicârciumaluiGhiță.
IarăpentruGhițăcârciumaeracunoroc.Patruzilepesăptămână,demarțisearăpânăsâmbătă,eramereuplină,șitoțiseopreaula
cârciumaluiGhiță,șitoțiluaucâteceva,șitoțiplăteaucinstit.
Sâmbătădecusearăloculsedeșerta,șiGhiță,ajungândsămairăsufle,sepuneacuAnașicubătrânasănumerebanii,șiatuncielprivealaAna,Anaprivealael,amândoipriveaulaceidoicopilași,căcidoierauacum,iarăbătrânaprivealacâteșipatrușisesimțeaîntreținută,căciaveaunginereharnic,ofatănorocoasă,doinepoțisprinteni,iarăsporuleradatdelaDumnezeu,dintr-uncâștigfăcutcubine.
DuminicădimineațăGhițăpuneacalullateleagășibătrânaseducealabiserică,fiindcăbătrânul,fieiertat,fusesecojocarșicântărețdestrană,șiașa,mergândlabiserică,easeduceaparcăsă-lvadăpeel.
Cândbătrânaplecalabiserică,toatetrebuiausăfiepusebinelacale,căcialtfeleaodatăcucapulnuarfiplecat.Încăsâmbătădupăamiazăzislugatrebuiasărâneascăgrajdul,curteașiloculdedinainteacârciumii,învremecebătrânașiAnagăteaucârciumapentruziuadeduminică.Duminicăînzoribătrânaprimeneacopiii,segăteadesărbătoare,maidădeaoraităprinîmprejur,casăvadădacăînadevărtoatesuntbine,apoiseurcaînteleagă.
AnașiGhițăîisărutaumâna,eamaisărutaodatăcopilașii,apoizicea:“GândbunsănedeaDumnezeu!”,îșifăceacruceșidădeasemndeplecare.
Dareaplecatotdeaunacuinimagrea,căcitrebuiasăplecesingurășisă-ilasepedânșiisingurilapustietateaaceeadecârciumă.
Dacăaruncaiprivireaîmprejur,ladreaptașilastânga,vedeaidrumuldețarășerpuindspreculme,iarălavale,de-alungulrâulețului,câtstrăbateochiul,pânălacâmpianesfârșită,afarădecâțivaarinicestăteaugrămadădinjospepoduldepiatră,nuzăreaidecâtiarbășimărăcini.Ladealvaleasestrâmteazădinceîncemaimult;daraicivederilesuntmulteșideosebite:de-alungulrâulețuluiseîntinddouășiruridesălciișiderăchite,careseîndeasămereu,pânăsepierdîncrânguldinfundulvăii;peculmeadealuluidelastânga,despreIneu,seiveștepeici,pecolomargineauneipăduridestejar,iarăpedealuldeladreaptastaurăzlețerămășițeleîncănestârpitealeuneialtepăduri,cioate,rădăciniieșitedinpământși,tocmaisuslaculme,untrunchiînalt,pejumătatears,cucrengileuscate,locdepopaspentrucorbiiceselasăcroncăninddeladealînsprecâmpie;fundulvăii,în
sfârșit,seîntunecă,șidindosulcrânguluidepărtatieseturnulțuguiatalbisericiidinFundureni,învelitcutinichea,darăpierdutoarecumînumbradealuriloracoperitecupăduriposomorâte,ceseridicășisegrămădescunulpestealtul,pânălamunteleBihorului,depealecăruiculmitroieniteserăsfrângrazelesoareluidedimineață.
RămânândsingurcuAnașicucopiii,Ghițăpriveșteîmprejurulsău,sebucurădefrumusețealoculuișiinimaîirâdecândAnaceaînțeleaptășiașezatădeodatăîșipierdecumpătulșisearuncărăsfățatăasupralui,căciAnaeratânărășifrumoasă,Anaerafragedășisubțirică,Anaerasprintenășimlădioasă,iarăelînsuși,înaltșispătos,opurtacapeopanăsubțirică.
Numaicâteodată,cândîntimpdenoaptevântulzgâlțâiamoarapărăsită,loculîipărealuiGhițăstrăinșipustiicios,șiatuncielpipăiaprinîntuneric,casăvadădacăAna,caredormeacauncopilîmbăiatlângădânsul,nucumvas-adescoperitprinsomn,șis-oacopereiar.
IIICâtținluncile,elesuntplinedeturmedeporci,iarăundesunt
multeturme,trebuiesăfieșimulțipăstori.Darșiporcariisuntoameni,ba,întremulți,suntoamenidetotfelul,șiderând,șidemânaadoua,bachiarșioamenidefrunte.
Oturmănupoatesăfiepreamare,șiașa,undesuntmiișimiideporci,trebuiesăfiesutedeturme,șifiecareturmăarecâteunpăstor,șifiecarepăstoreajutatdecătredoi-treibăieți,boitarii,adeseorișimaimulți,dacăturmaemare.Edarpelunciunîntregneamdeporcari,oamenicares-autrezitînpădurelaturmadegrăsuni,aicărorpărințibunișistrăbunitotpăstoriaufost,oamenicareauobiceiurilelorșilimbalorpăstorească,pecarenumaieioînțeleg.Șifiindcănu-ineguțătoriefărădepagubă,iarăpăstoriisuntoamenisăraci,trebuiesăfiecinevacaresărăspundădepagubacaresefaceînturmă:acestcinevaeste“sămădăul”,porcarșiel,daromcustare,carepoatesăplăteascăgrăsuniipierduțioripeceifurați.Deaceeasămădăulnuenumaiomcustare,cimaialesomasprușineîndurat,careumblămereucălaredelaturmălaturmă,careștietoateînfundăturile,cunoaștepetoțioameniibunișimaialespeceirăi,decaretremurătoatăluncașicareștiesăafleurecheagrăsunuluipripășitchiarșidinoalacuvarză.
ȘidacălumeazicecălocuriledelângăMoaracunorocsuntrele,n-aifiavutdecâtsă-lîntrebipevreunuldintresămădăi,șielți-arfipututspunepentrucenusuntbuneșicineleprimejduiește;darsămădăule,maipresusdetoate,omtăcut,șidacăîlîntrebiasemenealucruri,elrăspunde:“Nuștiu,n-amvăzut,amatâteașiatâteaturmeînrăspundereameașinumăpotstricacuoamenii”.Elștieceștie,numaipentrunevoilelui.
VeneaucâteodatăpelacârciumaluiGhițășiporcari,nișteoameniîndeobșteînalțișibinefăcuți,cucămașaneagrășicupărulstrălucitordeunturaceamultășicăzutînpletelungișirăsuciteasupragrumajilorgoi;oamenieraușiei,chiaroamenicinstiți,caremănâncă,beaușiplătesc.
Într-ozideluniauvenittreiinșiîncăruțăcuosiiledefier,ușuricășitrasădedoicaifrumoși,dintrecareînsăunulmaimareșialtulmaimic.Încăruțănueraniciscaun,nicifân,ciunuldintreporcariiunsuroșimânacaii,stândînpicioare,iarăceilalțidoiședeaupe
leutrelevopsiteînverde,cașicândn-arfiveninddecâtdeacidinapropiere.
“Ăștianupreaîmiparaoamenibuni”,îșiziseGhițăcândîivăzusărinddincăruțășiprivindîmprejur,cauniiceaumaifostpeaicișiacumnugăsescnicilocul,nicioameniicaodinioară.
Eiîntrebarădacăn-afostsămădăulpeacolo,puserăslugasădeshamecaii,să-iadapeșisăledeaovăz,apoiintrară,băurăfiecarecâttreiinșilaunlocșiplecarăcuun“norocbun”.
—Bine,darn-auplătit,grăibătrânanedumerită.
—Lasă,căm-amînțeleseucudânșii,răspunseGhiță,apoisedusepeiciîncolea,canimenisănu-ivadăfațașicanucumvanevastasă-lîntrebe:“Ceai,Ghiță?”
Pestepuținsosișisămădăul,vestitulLicăSămădăul,laMoaracunoroc.
Lică,unomdetreizecișișasedeani,înalt,uscățivșisuptlafață,cumustațalungă,cuochiimicișiverzișicusprânceneledeseșiîmpreunatelamijloc.Licăeraporcar,însădintreceicepoartăcămașăsubțireșialbăcafloricelele,pieptarcubumbideargintșibicidecarmajin,cucodorișteadeosîmpodobitcuflorităiateșicughintulețedeaur.
Elîșiopricalulînainteacârciumii,aruncăoprivirelaAna,apoialtalabătrânacareședeaupelaițadelângămasaceamaredinumbracerdacului,trasecuochiioraităprimprejur,apoiîntrebăunde-icârciumarul.
—Noisuntem,răspunsebătrânaridicându-se.
—Știu,grăiLică,darcredcăvorfișioamenipeaici.Euîntrebdecârciumarul;cuelvreausăvorbesc.
Licăleziseacesteașa,caorișicinesăpoatăînțelegecăaregrabășicănuvreasămailungeascăvorba:bătrânaplecădarfărădeîntârzieresăcautepeGhiță,iarAnarămaseprivindcauncopiluimitlacălărețulcestăteacaunstâlpdepiatrăînainteaei.
DacăLicăarfifostaltom,eln-arfistătutașacuprivireapierdutăînvânt,cis-arfibucuratdevedereafemeiifrumoase,care-lpriveaoarecumpierdutășisperiatădebărbățiaînfățișăriilui.
—Ungurulamurit?întrebăelcândvăzupeGhiță.
—Da!
—Șituaivenitînlocullui!
—Da!
—DelaSf.Gheorghe?
—Da,răspunseGhiță,aruncândoprivirefurișatăasuprafemeilor,casăvadădacăelenucumvasetulbură.
—EGhiță,ginere-meu,grăibătrâna,și,mulțumităluiDumnezeu,nemergebinedecândsuntemaici.
Licăîșiapucă,zâmbind,mustațaîntrebuze.
—Aici,ziseel,lemergebinelatoțioameniicuminte.N-aidecâtsătepuibinecutoatălumea,sălezici“norocbun”celorcevinșiseducșipoțisădaimulțumităluiDumnezeu.N-autrecutpeaicinișteoameni?
—De!răspunseGhițăchibzuit,suntemladrumșitrecemultălume.
—Vorbavine,treioameni…
—Trei,patru,zece…grăiGhițăcamînglumă,lumeatrecemereu.Eunustauaicicasăținseamadespreceicevinșitrec,șiașanicinu-ipreaștiu.Delaovremeteobicinuieșticuoamenii,încâtnicinutemaiuițilafețelelor.Apoi,cineștiedacănueșicâteunulcares-armâhnidacăaibatedrumulcuvorbedespredânsul.Decârciumarsănuîntrebiniciodată,căcielvedeșiaudeatâtdemulte,încâttrebuiesăuitedegrab’șisănumaițienimicaminte.
—Așa-i,grăiLică.Întrebamnumaicasăvăddacănucumvami-aiputeaspune,fiindcăsuntoameniimei.Auplecatsăvadăopădure,pecarevoiamsăoluămdelatoamnăpentruturme,șinuștiuacumdacăautrecutînainteamea,oriesă-iașteptaici.
—Așaofi,răspunseGhițăhotărât,dareunu-țipotspunedacăîntreceiceautrecutastăzipeacivorfifostșiei.
—Cumnu!?strigăbătrânacunerăbdare.Ceitreiporcariceaubăutatâtdemultșin-auplătit.
PeGhițăîltrecuunfiordejunghiprininimăși,oricâtdemultținealasoacră-sa,acumelarfifostînstaresă-ipunădegetulpegură.
—Muierilevădmaibineșisevedecăaumaipuținătreabă,zise
elstăpânindu-se.
—Dacăn-auplătit,grăiLică,apucându-șiiarmustațaîntrebuze,erafiindcăștiaucăvoivenieucasăplătescpentrudânșii.
Grăindaceste,eldescălecăși-ifăculuiGhițăsemnsăintrecudânsul,pentrucasăfacăsocoteala.
“Bătrânaetotmaicumintedecâtmine”,îșizisecârciumarul,șiintrăcuvoiebunăînurmalui.
—Bătrânaarputeasă-șițiegura,grăiLicădupăcesevăzusingurcuGhiță.Măcunoști?
—Nu!răspunseGhiță,răcitîntottrupul.
—Atuncimăștiidenume.EusuntLică,sămădăul…Multesezicdespremine,șidintremulte,multevorfiadevărateșimultescornite.Tuveziunlucru:căumbluziua-namiazămarepedrumuldețarășinimeninumăopreșteîncale,cămăducînorașșistaudevorbăcudomnii.Voififăcutcevoififăcut,nu-ivorbă,daramfăcutașa,căorișicinepoatesăcreadăce-iplace,însănimeninuștienimic.Deaceeaamsădauseamadespredouăzecișitreideturmedeporci.M-aiînțeles?Nudoarăc-așputeaplătitotcesepoatepierdeîntr-unan,cipentrucădelaminenimeninucuteazăsăfure,basă-lfereascăDumnezeupeacelapecareașcredecă-lpotbănui.M-aiînțeles?!Euvoiescsăștiutotdeaunacineumblăpedrum,cinetrecepeaici,cineceziceșicineceface,șivoiesccanimeniafarădeminesănuștie.Credcăne-amînțeles!?
Ghițăarfiavutmultedezis,darLicăseîntoarseodatăîncălcâiși,pecândcârciumarulîșiveniînfire,drumețuldădusepintenicalului.
—Unompreacumsecade,grăibătrâna,privindînurmalui.Cineafostăsta?
—LicăSămădăul!răspunseGhiță.
—LicăSămădăul!?strigăAna.Șicâterelenumaizicealumeadespredânsul!
—Așaelumea…grăiGhiță.Sănucrezinimicpânăcenuvezicuochii.
Elsingurnuși-arfipututdaseamadacăagrăitacestecuvintedinamărăciuneorinumaidorindsăascundăînainteanevesteigândurilegrelece-lcuprinseseră.
—Nu-ivorbă,adauseAna,eoarecumfioroslafață.
—Asta-țipareție,grăiGhiță.Areșielnecazurilelui.
IV—Oameniisuntmulțișidemultefeluri,grăicârciumarulînziua
următoare,privindcândlanevastă,cândlasoacră-sa.Îțiînchipuieștecăunulseducesăcumpereceva,bunăoarăcaLicăSămădăul,careseduceasăvadăpădurile.Astaetreabalui,șicineștiedacănul-așsupăra,dacănul-așpăgubi,poate,spunându-lealtorac-atrecutpeaici.Elseducesătârguiască,șidacăvineînurmaluialtul,caredinîntâmplarevoieștesăcumperetotacelepăduri,șieuspuncăLicăatrecutpeaici,acestaldoileacumpărătorgrăbește,soseștelavremeșipoatesă-istricetârgul.Voiînțelegeți?
—Așae,răspunsebătrâna.
—OripoatesăvieunulcareareșielpăduridedatșiumblădupăLicăpentrucasăseînțeleagăcuel:dacă-ispuncăLicăatrecutpeaici,îlfolosescpoatepeelșipeLică,darîlpăgubescpeacelalacareLicăplecase,iarăeun-amsăfolosesc,nicisăpăgubescpenimeni.
—Așae,ziseiarbătrâna.Aitoatădreptatea,noinusuntempușiaicipentrucasăledămdrumețilorștiredespreceicevinșiceicetrec.
—Noinuștimnimicșinecăutămdetreabanoastră!adauseGhițăscurtșihotărât.
Deaiciînainte,cârciumarul,cârciumărițașisoacracârciumaruluinu-șimaiaduceauamintedeoameniicetreceaupedrum,iaraltfellucrurilesepetreceautotcamainainte.
DarîncăînaceaziGhițăsedusecutreabălaArad,cumpărădouăpistoaleșiîșiluăoadouaslugă,peMarți,unungurînaltcaunbrad.PestecâtevazileseduseapoilaFundurenișiseîntoarsecudoicățeiflocoși.Maiaveaeluncâinelacasă,daracestaeraleneș,sedeprinsesecuoameniișinulătrapenimeni.Elpusedarcățeiidemiciînlanțșinuledădeadrumuldecâtatuncicândnuerauoamenilacârciumă,apoislobozeașiporciișiasmuțeacățeiiasupralor.Îirâdeainimacândvedeacumcățeiiprindșicumscotsângedinurechilegrăsunilor,șivoindsă-șideprindăcâiniilaasmuțat,sedeprinseseșielatâtdemult,încâtașteptacuoarecarenerăbdarezileleîncarenuerauoamenilacârciumă,șiatuncipetreceaceasuriîntregicucâiniisăi.
Ananu-iputeasuferipeaceșticâinișisesupăracuatâtmaimult
cândbătrânaziceacăebuncâinelelacasă,fiindcăomulpoatesădoarmămailiniștitcândseștiepăzitdeniștecâinibuni.Așaera;însăAnasimțeacădecâtvatimpbărbatuleis-aschimbatșiîipăreacă,decândarecâini,ținemaipuținlanevastășilacopii.
Caomharnicșisârguitor,Ghițăeramereuașezatșipuspegânduri,darelsebucuracândovedeapedânsaveselă:acumelsefăcusemaidetotursuz,seaprindeapentruorișicelucrudenimic,numaizâmbeacamainainte,cirâdeacuhohot,încâtîțiveneasătesperiideel,iarcândsemaihârjoneacâteodatăcudânsa,îșipierdealesnecumpătulși-ilăsaurmevinetepebrațe.AdeseoriAnaarfivoitsă-lîntrebe:“Ghiță!ce-icutine?”,însăeanumaiîndrăzneasă-ivorbeascădezghețatcamainainte,căcisetemeacanucumvaelsăsemânieșipedânsa,ceeacenufăcuseîncăpânăatunci.
Așasosirăzileledetoamnă.
Într-ozidejoi,cândloculdedinainteacârciumiieraplindeoameni,sosioturmădegrăsunimarișifrumoși,totunucaunu.
Unuldintreboitari,unbăietancadeșaptesprezeceani,intrăîncârciumășicăutăpeGhiță.
—SănătateșivoiebunădelaLicăSămădăul!ziseelîndrăzneț.Ți-alăsatvorbăsănedaisămâncămșisăbem;ausăvieșicelelalteturmeînurmășine-aspuscasă-țilăsămcincigrăsunidinturmășisăți-ialegidupăplac.
—BineplăteșteLică!ziseunuldindrumeți.
—Aredeunde!adausealtul.
—Maiștii!?întâmpinăaltreilea.Areturmemulte,șiporcariibeaușimănâncămult.
Ghiță-șiîncrețifruntea.Vorbeleboitaruluișiapoivorbeledrumețilorerauparcăsă-lscoatădinsărite.Elsimțeacă,dacănuprimește,setrageîndegetecuLică;daraici,fațăcuoamenii,nuputeasăprimească.
—Bine,ziseel,călcându-șipeinimă.Lăsați,cămăînțelegeucuLică.Mâncaținumaișibeți;grijameadeplată.
Băietanulieși,iarGhițăseîntoarsespreoamenișimaiadause:
—Ceștiueucâtvorfimâncândoameniilui?Euvreausăamsocotealăcurată.
—Așa-i!ziserăoamenii.
—Bine,Ghiță,decen-aiprimitgrăsunii?întrebăînurmăbătrâna.
—Cesăfaceucugrăsuniilui?răspunseelcamnecăjit.
—Să-itai,să-ivinzi,să-iîngrași.Ghiță,iagrăsunii,cărămâifărăbani.Dac-araveaomulbanigata,n-arplătiîngrăsuni.Trebuiesăprimeștice-țidauoamenii,fiindcănimeninu-țipoatedaceeacenuare.Omulecinstitșiteplăteștecinstit:decesă-lsuperifărăniciunfolos?Acumîțidă,acumia,căcinuștiicearesăfiemâine.
—Lasă,cămaivinșialteturme…grăiGhițăcamcujumătatedegură.Sămămaigândesc,sămaivădcecheltuialăfacoamenii.
—Gândbunsă-țideaDumnezeu!
NiciGhițăn-arficerutdecâtungândbundelaDumnezeu,darîieragreusăseopreascăasupraunuigând,fieelbun,fierău.
Turmeletreceauunacâteunapedinainteacârciumii;cândunasevedeadindepărtare,cealaltăporneamaideparte,șiloculsedeșerta,darpestepuținiarseumplea.Șicumturmeleplecauunacâteuna,Ghițăîntrebamereucâtemaisunt,șipecâtnumărulturmelorrămaseînurmăscădea,peatâtelprindeapoftădea-șiopriceicincigrăsuni.
—AzisLicăsă-miopresccincigrăsuni,îiziseînceledinurmăunuiadintreporcari.
—Noinuștimnimic,răspunseacesta.
—Apoi,adausealtulcamînglumă,noiplătimînainte,orinuplătimdeloc.
PestepuținsosișiLică,ceruunpahardevin,îșiîntrebădeturme,apoizise“norocbun!”șiplecămaidepartefărăsăfidescălecatmăcar.
Ghițărămasecuprinsdegândurileomuluipăgubaș.Eleraomcuminteșiînțelegeacelecesepetrec.Aci,laMoaracunoroc,nuputeasăsteanimenifărăvoialuiLică:afarădearândașșiafarădestăpâniremaierașidânsulcarestăpâneadrumurile,șiînzadarteînțelegicuarândașul,înzadartepuibinecustăpânirea,căci,pentrucasăpoțistalaMoaracunoroc,maitrebuiesătefacișiomalluiLică.
IarGhițăvoiacutotdinadinsulsărămâielaMoaracunoroc,pentrucă-imergeabine.
“Treiani,numaitreianisăpotstaaici,îșiziceael,sămăpunîn
picioare,încâtsăpotsălucrezcuzececalfeșisăledaualtoradecârpit.”
DaraceștitreianiatârnaudeLică.Dacăsepuneabinecudânsul,puteasă-imeargădeminune,căcioameniicaLicăsuntdarnici.EnumaivorbacevaficerândLicăpentruceeacedă.
Ghițăîntâiaoarăînviațaluiarfivoitsăn-aibănevastășicopii,pentrucasăpoatăzice:“Preapuținîmipasă!”Segândealacâștigulpecarel-arputeafaceîntovărășiecuLică,vedeabaniigrămadăînainteasașiiseîmpăienjeneauparcăochii:dedragulacestuicâștigarfifostgatasă-șipunăpeunan,doicapulînprimejdie.Aveaînsănevastășicopiișinuputeasăfacăce-iplăcea.
“Săvedem!îșiziseelînceledinurmă,voindsă-șialungegândurilerele.Deocamdată,emaibinecaelsă-mifiedatormie.”
Așaziceael,însădecuseară,cândîșistrânsebaniicasă-ipunăînladă,elsimțicănuaredreptate.
Ghițănueraomulcareseștiebucurosdator,darcuatâtmaipuținomulcaredăbucurosdelasine,șiașaîiveneaparcăsăzică:“Amsămăpunfrumospelângădânsul,casă-miplătească”.
Eralegat,șiomulcândsesimtelegatesupărăcios.ChiaratuncisearaGhițăîșibătusluga,peungurul,fărăa-șidaseamapentruce,iarcândAnaîlmustră,fărădevoie,pentruaceasta,elîiaruncăvorbele:
—Ei!frate,dă-mipace!Parcănutotpentruvoiîmimistuiescviața!?Anatăcu,darochiiiseumplurădelacrimi,fiindcăvorbeleîipăreaugrele.
—Ei!șitutemâhneștinumaidecât,ziseelamărât.Arfivoitsămeargălaea,să-icearăiertare,șisăoîmpace,darnuputea;eraînelcevacenu-llăsa,șiașaieșiafară,casăfiesingurcugândurilesale.
ȘidacăarfiștiutAnacegândeașicesimțeael,cândstăteaașasingurșiposomorât,eas-arfiduslaelșil-arfimângâiat,dareltăcea,șiașaeanuîndrăzneasă-lsupere,ciseîntrebamereuceofiavândsoțulei.
Duminică,dupăcebătrânaplecaselabiserică,Ghiță-șirăsuflăveninulasupraluiLaie,apoisefăcusemaiveseldecâtdeobicei.ElpetreceacuAnașicucopiiiînumbraarinilor,luasedezgardăpeCula,câinelecelmareșileneș,îșipusesebăiatulpeelși-lînvățasă
călărească,și-lînvățamereu,cutoatecăAnasenecăjea,temându-secanucumvacopilulsăcadăoricâinelesă-lmuște.
Deodată,ceilalțicâini,careerauslobozi,începurăsălatre,iarCula,auzindlătratullor,serepezișiellătrândînparteadespredeal,încotroîiauzeapedânșiilătrând.
Anațipăînspăimântată,deoarececopilulerasăcadă;însăGhițănicinuținuseamadedânsa,ci,strângândzgarda,seîndreptășipriviîngrijatîntoatepărțile.
Nuzărinimic.
—Sevedec-audatdecățelul-pământului,oriausimțitvreovulpeprinîmprejur,ziseel,lăsându-isălatremaideparte.
—Ghiță!grăiAnajeluindu-se.Eunuștiucumte-aifăcuttudelaobucatădevreme:vezică-mivinerăucândvădcopilulpecâine,șiparcăînciudameaîlțiimereu.
—Săraculdemine!răspunseelcamrăstit.Cândevorbasă-mifacșieuopoftă,proastă,bună,cumarfi,țop!cămisesupărănevasta!Haid’!adauseapoi,luândcopilulînbrațeșidândcupiciorulîncâine.
—Nu,Ghiță!Nuvreau!strigăAnasperiată,apoifugidupăcâine,îlluădezgardă,îladuselaloculundefuseseșiîncepusă-lroagepeGhițăcustăruințăcasă-șipunăiarbăiatulcălarepeel.
—Uite,eraoprostie!grăiGhițămuiatșiselăsăpeiarbă.Analuăeaînsășicopilul,îlpusecălarepeCulași-lpurtăfricoasăladreaptașilastânga,privindmereulasoțulsău,casăvadădacăelnuzâmbește.
Ghițănuzâmbea.Privindlacopilulcețiparăsfățatșiprivindlasoțiasa,îlapucăoînduioșaredinceîncemaiadâncă:îieraparcăn-avăzut-odemultșiparcăerasăsedespartădedânsa.
—Ano,ziseelînceledinurmăalene,iavino,șezilângămine!Dupăceeaseașezălângădânsul,eloprivilungșiîntristat,îinetezipăruldepefrunte,apoigrăiîncet:
—Cezicitu!n-arfibinesăplecămnoilaSf.Dimitriedeaici?
—Pentruce?întrebănevastauimită.
—Nuțiseurăștețieînsingurătateaasta?
—Mie?nu!
—Nuți-efrică?
—Dece?
—Dece?Detoate!Tuauzicumlatrăcâinii;audatdevreourmă,devreungândac,devreunviermeșilatră,fiindcăn-aualtătreabă:mieînsămiserăceștemăduvaînoasecândîiaudlătrând.Egrozavăviațaasta,Ano,egrozavă;staiaiciînpustietate,șitesperiidenimic,și-țimistuieștiviațacunălucirideșerte.
—Ceai,Ghiță?strigănevastacuprinsădeîngrijare.
—Ceam?răspunseelcuamărăciune.Amonenorocire;pierdziuadeastăzipentruceademâine.Eunuți-amvorbitniciodatădesprelucrurideaceste,dartrebuiesăfiișituom,Ano,șisătegândeștilaviață,căcinupotsă-țiviemereutoatede-agata.Astăzistauaicișinumăsupărănimic,darîmifaceuînsumigândurireledespreziuademâine,șiacestegândurinu-milasătihnăsămăbucurdeziuadeastăzi.Șipoatecăgândurilemelesuntdeșerte,poatecăziuademâinearesăfietotbună,darovoipierdetemându-mădeceadepoimâine.Șicâtvomstaaici,numaiscapdenevoiaaceasta.
—Atuncisăplecăm,Ghiță.
—Da,săplecăm,darîntreabă-mădacămăpothotărîsăplec.Vezitu,așacumsunt,îmivinegreusăplec.
—Atuncisărămânemaici.Tuștiimaibinecumaresăfiebine.
—Poatecăștiu,Ano,darnupot,ziseelcuamărăciune.Artrebuisămăsileascăcineva,sămăîmpingă.Mi-egreusă-ivorbescmaichii,pentrucăeane-azissănuvenimaici;mi-erușine;iarătueștibună,Ano,șiblândă,dareștiușoarălaminteșinuînțeleginimic:suntcutinecafărădetine;înlocdea-mialungagândurilecelerele,mălașisămămistuiesccuele,șicândnumaiștiucesăfac,tuteuițilaminecumilă,șiatâtatot.
—Cesăfac,ziseeamâhnită,dacăașam-alăsatDumnezeu!?Ghițăselăsăpecoateșirămaseașaîntinspepământșicuprivireapierdutăîndepărtare.
Într-untârziu,Anaîșiridicăcapulșipriviîndrăzneațălael.
—Fiindcătulefierbitoateîntineșimienu-mispuinimic,ziseea.Apoitoteusuntdevinădacănuștiucetepunepegânduri…
VPecândacesteasepetreceauînumbraarinilor,dinsus,despre
deal,veneautreicălărețiînpas,ținându-semereuînalbiarâulețului,undeerauacoperițideșiruldesălciișiderăchite.
Câinii,caresimțiserăladepărtaredecâtevaîmpușcături,oluarăspredânșii,lătrându-icuneastâmpărdinceîncemaimare.
—Săfieaidraculuidecâini!grăiLică,oprindu-șicalul.Pecâtsevede,lacârciumănuenimenișinicidrumulnuumblă,dardacănu-ialintămcâinii,passăsemaiteamădenoi!
Elsedetedarjosdepecal,plecăînainte,șicândceidoicâiniseapropiarășivoirăsăsarălael,elselăsăpeiarbășiîncepusă-ichemecuvorbealintătoarelasine.
Câiniiseoprirăzăpăcițiîncaleși,maialesdupăcedescălecarășiceilalțidoioameni,începurăsă-imaislăbească.Înceledinurmă,eiparcă-șideterăcusocotealăcăauafacecunișteoamenipacinici,cares-aupuslaodihnăaici,departedecurteapăzitădedânșii;eiseîntoarserădarăîncetșioprindu-sedincândîncândcasămailatreodatăsprecârciumadelacareveniseră.
Licăseridicăiarînpicioareșiîichemădinnoulasine,însădecâteorielvoiasăseapropiedeei,începeausălatre.
Pestejumătatedeceasîșipetrecuastfelcuceidoicățeideprinșiascoatesângedinurechileporcilor;darînceledinurmăîinetezicumulțumireaomuluicareadatonouădovadădespredibăciasa.
—Bunicăței!dartoteusuntnașullor,ziseel,șiiarîineteziși,așapascupas,seapropiadecârciumapărăsită.
Ghițăuitasedemultcăaulătratodatăcâinii,cândLicăsosilacârciumăsi-ldeșteptăcucâtevaghionturidinsomnpeLaie,caredormeapelaițadesubcerdac,casă-ltrimitădupăstăpânullui.
—N-arfimaibinesămăduceu?grăiunuldinoameniiluiLică.
—Lasă-lsăvinăellanoi,grăiLică.GhițăsăriînpicioarecândaflăcăLicăasositlacârciumășiseschimbălafață,darnusegândimult,ciplecăcupașihotărâțișicuvineleîncordatesprecârciumă.
Anarămaseoclipătulburată,apoifăcuiuteunpasspreel.
—Ghiță!stai!ziseea.ÎnaintedetoateîltrimitepeLaiepevaleînsusde-alungulrăchitelor.Eaprivilungșiaspruînochiilui.Număînțelegitu,acum,cândeuîncepateînțelegepetine!?ziseeaîncet.Așaafostvorbaîntrenoi,casătrimitempeLaieînainte,săneaștepteacolo.Du-te,Laie,urmăea;ia-opevaleînsus,îndosulrăchitelor,pânălacrâng,șidacă-iîntâlnipepărintele,să-ispuicăvenimmaitârziu,fiindcăavenitLicăSămădăul,cualțidoioameni,șitrebuiesămaistămcudânșii;sănemaiaștepte,șineaștepțișitu.Aiînțeles?Săteducimereuîndosulrăchitelor,casănuvadănimeni.
—Da,răspunseLaie,șiplecăprintrearinisprealbiarâulețului.AcumînțelegeașiGhițăgândulnevesteisale,îlînțelegeașiparcănu-iveneasăplece,parcă-iveneasăzică:“Ano!greșeșticândcrezicătrebuiesătetemideLică”.
Apoiiarîiveneasămeargăladânsa,să-imulțumeascăpentrugânduleicelbun;însănuputeasăzică,nicisăfacănimic;setemeacăovatulbura,șiașaplecăcuinimaîndoităsprecârciumă,lăsând-opedânsacucopiiisubarini.
Cândseaflăaproapedecârciumă,elprivisprerâulețșivăzupeLaiefugindpestedrumuldețară,casăapuceșirulderăchite.
“Prostuldracului!mădădegol”,îșiziseelîngrijat.
—Sevedecăl-ambătutastăzi,adauseapoi,privindpeLică.L-amtrimissă-miaducăplasacupeșteșiuitecâtedesprinten.NorocbunsădeaDumnezeu!
—Minunațicăței!răspunseLică,netezindpeunuldintrecâinișiprivindlaAna,caresevedeaveninddesprearinicuuncopilînbrațeșicualtuldemână.M-ausimțitcaledeojumătatedeceasși-ampierdutomulțimedevremecasă-imomesc.
GhițăînțeleseundebateLicăcuvorbelesaleșiarfiavutpoftăsădeaodatăcupiciorulîncâinelecareîncepuaselingușipelângădânsul.
—I-amauzitlătrând,răspunseel,darștiamcănupotsăfiedecâtoamenideaceiadecareașteptîntoatezilele.
—Trebuiesăștiiunlucru,urmăLică.Câiniiaupentruoameniunlătratanumeșitrebuiesăînțelegilimbalor,pentrucasătefoloseștideei,fiindcămaialesatuncicândartrebuisăsară,einicinulatrădecâtodată,dedouăori.Altfel,loculeminunat:caledeunceasnuse
poateivinimenifărăcasă-lzărești.Darsăintrăm,adauseelalene,fiindcăavemovorbăîmpreună.
—Șimaimulte,răspunseGhiță,intrândcupashotărâtînurmalui.Câtvatimpeisteterătăcuți,fațăînfață,hotărâțiamândoișisimțindfiecarecăși-agăsitomul.
—Iacă,grăiLicăînceledinurmă,luânddelabrâuunteancdebucățidepieleînșiratepeoverigădesârmă.Acestesuntsemneleturmelormele.Eupunsemnlaurecheadindreapta,jos,pentrufiecareturmăaltul,așa,cumîlvezităiatînacestebucățele,pecarețilelasaici.Dacătrecporciipedrum,săteuițilasemnullor,sățiibinemintepeomulcare-imânășitaci.
Ghițăprivilunglael,darnurăspunsenimic.
—Credcăne-amînțeles?adauseLică.
—Eucredcănu!
—Cumașa?
—Apoivezi,grăiGhițărăspicatșiaspru,dacămăuitîntoatepărțile,nuvădpenimenișistausinguraiciînpustietate.Amdoicâiniminunați,cumziceai,șitotațivenittreiinșifărădeștireanimănui.Putețisăneomorâțipetoțicâțisuntemaici,șinimenin-aresăștiecăvoine-ațiomorât;putețisăluațicevăplace,șidacăsuntemoamenicuminte,n-avemsăneplângemnimănui,fiindcăvoisuntețitotdeaunamulțișitari,iarnoisuntemtotdeaunapuținișislabi.Îmiziceaisăfacașa:eoarecuputințăsăzicba?!
—Carevasăzică,ne-amînțeles.
—Înțelegereacude-asilanusepoate.Dacăvoiaisăteînțelegicumine,trebuiasăviipedrum,iarănupepotecă.Eupotzicecăfacpedorințatașitotnufacdecâtașacumîmivinelasocoteală.
—Asta-itreabamea!ziseLicăhotărât.Oriîmiveifacepeplac,oriîmifacrânddealtomlaMoaracunoroc.
—Lică,grăicârciumarul,nucredcăpoțisămățiidefrică.Dacăeștiomcuminte,cautăsătepuilabunăînțelegerecumine.
—Eunucunoscînțelegeremaibunădecâtasta!Îninimaomuluipoatesăfieorișice;destulnumaisăsimtă,căvaișiamardeeldacănu-mifacepeplac.
Ghițăseapropieunpas.
—Dacăarfinumaiatât,Lică,ziseelașezat,n-așzicenimic.Tuceri,laurmaurmelor,unajutordelamineșițil-așdabucurosdacăte-așșticineeștișidacăn-artrebuisămătemcămâineaisăcerimaimut.Apoi,tunueștisingur,camine,Lică,șidacă-țifacțiepeplac,amsocotealăcualții.
—Asta-itreabata!strigăLicămânios.Adu-micheile!
—Cefeldechei?
—Toatecheile:delasaltarulmesei,deladulap,delaoriceladă,răspunseLicărece.Celcevineaicivinesă-șifacăbani;ți-aifăcutșitudecândeștiaici:amsămăîmprumutdelatine.
Ghițărămasecâtvatimpîncremenitșicuochiițintițiladânsul.
—N-amsăteprad,adauseLică;amsăiaucuîmprumutșisăplătesccinstit,cucamătă,cucametelecametelor,seînțelege,cândîmivinelasocoteală.Înscrisn-amnevoiesă-țidau,fiindcănupoatesă-țifiedeniciunfolos:dacătrăiescși-mimergtrebilebine,amsăplătesccuprisos,iarădacămorfărădevremeoridacă-mimergerău,totn-aideundesăiei.
—Să-țidaubaninumărați.
—Cesămaipierdemvremeanumărând!?
—Atunciiacâtiai,darfiicuminteșimailasă,casănusimtănevastașisoacră-mea,grăiGhiță,arătândsaltarul,încareeraușibanii,șicheile.
—Așaneînțelegem!ziseLică.Ghițăarfiavutpoftăsăsarălaelșisă-lsfâșieînbucăți,darnuputea,pentrucăceilalțidoierauînapropiereșiarfitrebuitsământuiepreaiutecudânsul.Îieraparcă-iseacăsângeledinvinecândvedeapeLicălabaniice-șiadunaseparacupara,daracumeralegatșitrebuiasăsestăpânească.
—Da,neînțelegem,ziseelapropiindu-se,șidacăveifiavândvreosupăraredinparteamea,sănu-mimaivădbaniicuochii.
Licăseîntoarseșiserânjilael.
—Așa-icăte-aifăcutblândcaunmielușel!?îiziseapoi.Ghițăsecutremură.Toatecatoate,darbătaiadejocîlscoteadinminți.Elfăcu,oarecumfărădevoie,unpasspreLică,îlapucădeamândouăbrațele,îlținustrânsînainteasașigrăicuglasînăbușit:
—Nutemișca,dacănuvreisăfiemoartedeom!Simțindcă
Ghițăemaitare,Licăpriviîngrijatspreușășigrăiiute:
—Cevreicumine?
—Nimic!răspunseGhiță,nimicnuvreau.Tuvezipreabinecăamnevastășicopiișicănu-țipotfacenimic.Îmiiaibanii:să-țifiedebine!Mi-ailuatlinișteasufletuluișimi-aistricatviața:să-țifiedebine!Darsănucrezicămățiilegat,sănucrezicăteprindesămăiaiînbătaiedejoc.Tupoțisămăomori,Lică,tucuoameniităi:eupotsăteducpetinelaspânzurătoare.Nutejucadarcumine.Gândește-tecătum-aifăcutsănumaiammultedepierdutșibagădeseamăsănumaipierdșiceleceam!Să-țifiefricădemine!
Licăsedeteunpasînapoi.
—Ți-efrică,urmăGhiță,trecându-șicuamândouămâinileprintreperiînsus.Ți-efricășinuți-erușinesă-țichemioameniiîntr-ajutor.
—Seînțelegecănu,răspunseLicăzâmbind.Mi-arfirușinedac-așvenifărădânșiilatine.
GhițăîșipierdusebunulcumpătșitocmaipentruaceeasesimțeaînstrâmtoarefațădeLică,pecarenimicnuputeasă-lscoatădinsărite.
—Voiescșieusăintre,casăvadăcăți-efrică,ziseel.Săriți,măioameni!strigăapoișiseoprineclintitînmijloculcasei.
Unuldinporcariintrăiuteîncasă,iarcellaltseivipeprag,underămaseprivindînochiiluiLică.
—I-avenitpoftăsăseprindălaharțăcunoi,grăiLică.
—BasămăfereascăDumnezeu,răspunseGhiță.Suntomcuminte.Voiescnumaisăvăarătcănumi-efricădevoi.
—Darni-efricănouădetine,ziseLică.Tuînsuțiziceaisă-mifiefrică:îțispuncă-miesteșinuștiudacătevoimaiputeaapucavreodatăașalastrâmtoarecumteținacum.Tumăînțelegi.Mienumis-apusîncăomîncalefărăsămi-lficurățitdindrum.
—Nicinuvoiescsămăpunîncaleata.
—Daraiputeasătepui,aiputeasăfaciceeacepânăacun-aifăcut,fiindcănumăștiaicinesunt.Du-te,îiziseapoiLicăluiRăuț,carestăteaînprag,leagă-lpeslugă,apoiadănevastacucopiiiîncasă.
Ghițăserepeziînainte,îlapucăpeRăuțdepieptși-laruncăspremijloculcasei,apoiînchiseușașigrăiînecatdespaimă:
—Nubăgaținevastaîntrebilenoastre;nuvăatingețidemine,cănuebine.Lică,tueștiomchibzuit:nu-țibăgacapulînprimejdie,nutefacederușine;fiitâlhar,Lică,darnupungașprost,caresedădegol:întreabă-măundeeslugameașiapoivorbeștecumine.
Licăprivizăpăcitlatovarășiisăi.
—Voil-ațivăzutfugindpevaleînsus;săștițicănuseîntoarcedecâtdupăcevețifiplecatvoideaici.L-amtrimislapopadinFundureni,casă-ispunăcăstaudevorbăcuvoi.
—Așa-i,ziseRăuțcasperiatdinsomn.Nul-ammaivăzutdeatunci.
Licăsimțicăși-apierdutpământuldesubpicioare.
—Pentruastaamsăteținmintecâtvoitrăi,ziseelprivindaspruînfațaluiGhiță.
—Nuumblacuvrăjmășie,răspunseGhițăapropiindu-sededânsul,citegândeștecă,dacănum-aiprinsastăzi,n-aisămăprinzicâtveitrăipefațapământului.Lică,tutrebuiesăînțelegicăoameniicaminesuntslugiprimejdioase,darprietenineprețuiți.
—Amziseucăvreausămitefacslugă!?întrebăLică,schimbându-șideodatăfața.
—Dacăn-aizisșinuvreisăzici,atuncihaid’săvorbimcaprieteni,îiziseGhițădezghețat!Săaducvinșisănecinstimcanișteoamenidebunăînțelegere.AmeuatâtamintecasăînțelegcănupotstalaMoaracunorocfărădeamăfipusînînțelegerecutine.Nuvreausămățiinumaidefrică,ciumblusăintrulaînvoialăcutine.Suntgatasă-țifacpeplac:daratuncisăfiișituomcuminteșisăînțelegică,dacăesăfiudefolos,lumeatrebuiesămăcreadăomcinstitșistricatcuvoi.
—Așae!grăiLică.Lumea—da,însănoicumtrebuiesătecredem?
—Cummăvețifiștiind;săvedem,răspunsecârciumarul,întinzându-imâna.Pevrăjmașulpecarenu-lpoatebiruitotomulcuminteși-lfacetovarăș.
Licăprimimâna.
—Baniimi-ilași,urmăGhițăcamcujumătatedegură.
—Adicăîiiaucumine,răspunseLică;ce-iînmânănu-iminciună.
—Darsăștiicănumățiilegatcuei,grăiGhițășiplecăsăaducăvinrecedinpivniță.
—Astaafostprostiamea,grăiLică,dupăcesevăzusingurcutovarășiisăi.Toteramaibinesăascultdetineșisăținslugalacârciumă.
—Lasă,poatecăemaibineașa!răspunseRăuț.
—Săvedem!grăicelalalt.Eumătemcăneținecuminciuna.
—Astaetreabamea!ziseLică,ridicându-șicapul.
VICaomcareîșipetreceaviațapedrumuri,Licăveneadespela
Moaracunoroc,câte-odată,câtededouă,bașicâtedemaimulteoripesăptămână.Elvenea,descăleca,beacâteunpahardevin,mâncacevașiiarseducea.
Numaiarareoriseîntâmplacaelsăsteamaimult;însămaialesduminicăelveneaadeseoricucâtedoi-treitovarăși,șiatuncieraînvoiebună.
LuiGhițăîipăreatotdeaunabinecândLicăveneafărădevestelacârciumă.Anafusesemuncitădegândurigrele,careoîmbătrâniserăoarecumîntr-unsingurceasșicareîiveneauiardecâteoriîlvedeapeLică.
DarplecândLică,ea-lîntrebasepeGhițădesprecelepetrecuteșielîirăspunsecăn-afostnimic,căceputeasăfie!?șicăLicăeomullui.Deaceea,Anatăcuseatunci,șideatuncităceamereușipriveanumaidincândîncândfurișatlaLică,zicândînsine:“Trebuiesăfieomrăușiprimejdios”.
Zileletreceauînsă,precumeletreceau,Anasesimțeatotmaipărăsită.DecândseîmprietenisecuLică,Ghițăparcăfugeadedânsa,parcă-iascundeacevașisefereasănurămâiesingurcudânsa.
—Ghiță,ceaitucuomulăsta?îlîntrebăeaîntr-unadinziledupăplecarealuiLică.
—Eu!?îiziseelcamsperiat.Cesăam?Nimic!Ceeaceamcutoțidrumeții:vine,stădevorbă,mănâncă,beașiplătește.
Anaprivilungînfațabărbatuluisău.
—Dardeobiceiplăteștepesteceeacesecuvine,îiziseeaaspru.
—Așasuntoameniicudaredemână.
—Ghiță!grăinevastaașezat.Nuvorbicuminecașicândaiaveauncopilînainteata.Tueștibărbatșitrebuiesăștiicefaci.Teîntrebnumai;nuvreausătedescos:tuîțidăseamadacăaiorinucevasă-mispui.Făcumștii,dareuîțispun,șinumălasăinimasănu-țispun,căLicăeomrăușiomprimejdios:astasevededinochiilui,din
rânjetulluișimaialesdincăutăturaceare,cândîșiroademustațacudinții.Eompătimaș,Ghiță,șinuebinesătedaipreadepartecuel.
—Darnumădaudeloc!răspunsebărbatul.
—Bine!grăinevasta.Tufăcumștii,darsănuziciapoicănuți-amspus.
Ghițăarfivoitsăvorbească,însăîieragreu,dupăceziseseodatăcăn-arenimiccuLică;îșipusedarnumaidegândcăîivavorbialtădată.
Și,ladreptvorbind,cearfiavutelacumsăîispună?!Toatecelepetrecuteerauparcădateuitării,șiașapoatecănicinuerabinecaAnasăafledespreele.Ce-idrept,Ghițăseuitamereulaurechileporcilor,baagăsitînmaimulterândurișiporcicusemnedealeluiLică,însăLicăveneașiseduceafărăcasă-lîntrebeceva,șiașanuaveadecâtsăținăminteșisătacă.Licănu-lîntrebanimic,nimicnu-ispuneașinimicnucereadeladânsul.
Cutoateaceste,SămădăulparcăștiatotcesepetrecealaMoaracunoroc,șiaceastaîlnedumereacâteodatăpecârciumar.
Șimaimareisefăcunedumerirea,cândîntr-oziLicăîitrimiseseșaseporci,dintrecarepatrunuerauînsemnațicuniciunuldintresemneleînșiratepeverigadesârmă.Ghițăastătutmultlaluptăcusine;darînceledinurmătoti-aprimit,pentrucasănusestricecuLică,șitotnui-agrăitAnei,fiindcăsetemeacăeavastăruisănu-iprimească.
Deaiciînainteelînadevărsefereadedânsa,iarăeaîșidădeasilințăsănu-lsupere.
Astfelsositimpulcândbrumacadeșivântulscuturăfrunzelecopacilorșirăreștepădurile.
Decândvenisetoamna,drumuleramereuumblat,șinicichiarduminicanuerapărăsităcârciumadelaMoaracunoroc.Toamnasețintârgurilecelebune;toamnaareomulcâtecevadevândut;toamnafacneguțătoriitrebilecelebune;șiluiGhițăîimergeadaracumchiarmaibinedecâtpestevară,șiabiaseîntâmplacâteunceaspesăptămânăcasăfiesingurlacârciumă.ȘicucâtseapropiaziuadeSfântulDimitrie,drumuleracuatâtmaiumblat.
Într-ozidelunieraucincicarelaMoaracunorocșișapteoamenisubcerdac,cândsosișiLicădimpreunăcuBuză-Ruptă,cuSăilă
BoarulșicuRăuț,omuldecarenumaiarareorisedespărțea.
Licănustăteaniciodatăsubcerdac,niciîncârciumă,ciînodaiadealături,încareerauomasămăricică,câtevascaunedepaieșidouăpaturipentrudrumețiimaialeși,careseîntâmplasămâiepestenoaptelaMoaracunoroc.Altfelînaceastăodaieîșipetreceacârciumarulziua,cunevastașicucopiii,fiindcăodaiaîncareseculcaeleraînaltăparte,cuintrareaprinbucătărieșicuferestreleladeal,câtăvremeaiciferestreleerauspredrum,încât,șezândlamasă,puteasăvadăcuoprivireșicârciuma,șidrumul,șiloculdedinainteacârciumii.
AstădatăînsăLicănuintrădreptînodaiaaceasta,ciseoprisubcerdacșiprinsevorbăcuoamenii,întrebândpefiecaredintredânșiideundevine,undemergeșiîncetreabăumblă.Într-untârziu,elîltraseapoipeGhițălaoparteși-iziseîncet:
—CândvinejidovulpentrucâștiguldelaSt.Dimitrie?
—Arândașul?răspunseGhițătotmaiîncet,gândeamsămăduceulael.
—Da,arândașul.Nuteduce,grăiLică.Lasă-l,căvineel.Amovorbăcudânsul.
—Bine!Sătevestesccândaresăvie?
—Nu-inevoie.Aflueu;grijameadedânsul!DeșieivorbiserăîncetșimaialesLicăpăreaavoisăpăstrezetainădesprecelecesevorbea,elrosticuvintele“jidovul”,“arândașul”și“grijameadedânsul”destuldetare,pentrucaoameniidesubcerdacsălepoatăauzi,apoiprivicamsperiatîmprejurulsăușiadause:
—Darsăintrămîncasă.Intrând,Licăîșiaruncăbiciulpemasă,unsemncăvoiasăpe-treacăîndragăvoie.FusesecertatcuBuză-RuptășicuSăilăBoarul,Răuțîiîmpăcaseșiacumvoiasăsecinsteascăcudânșii.DesprearândașLicănumaivorbiniciuncuvânt.
Pestepuținsosirătreițiganilacârciumă,unulcuvioara,altulcuclarinetulșialtreileacuțimbala:Licăîipusepelaițadincârciumășileporuncisăcânte.
Șifiindcățiganiicântau,oameniiseîngrămădiserălaușacârciumii,șiascultașiAnacubătrânașicucopiii,căcinumairarsenimereautreițiganideodatăpelaMoaracunoroc.
LuiLicăîivenidelaovremepoftăsăjoaceși,apucândpeBuză-Ruptă,ieșidincârciumășiîncepusăfrământepământul,încâtpărulrăsucitînpletelungiîizburaînvânt.
Darjoculfărădemuierenuareniciunrost.DecândumblapelaMoaracunoroc,elnugrăisenicizecevorbecuAna;acumînsăelseduselaea,oapucădemâiniși-izise:
—Haid’sătejocodată,săzicicăaifostjucată!Anasedeteînlături.Elocuprinsecuamândouăbrațele.
—Dardacăn-ampoftădejoc!?grăieacuhotărâreșisedesfăcuîncetdinbrațelelui.
—Vinepofta!
—Șilamaimult!adauseBuză-Ruptă,trăgândcuochiul.
—Ei!nuvreau!grăiAnareceșisedeteînapoi.Licăseretrasecamnecăjit.
—Săraculdemine!grăiGhițăașaînglumă.Darnăzuroasămis-amaifăcutnevasta!Joacă,muiere;parcăaresă-țiiacevadinfrumusețe…
Anaîșicălcăpeinimășisedetelajoc.Laînceputsevedeac-afostprinsădesilă;darceaveasăfacă?Laurmaurmelor,decesănujoace?Încetulcuîncetul,eaprinsevoiebună;secamtulburacândLicăseapropiadedânsa;sângeleîinăvăleaînobrajicândeloapucadebrâucas-oînvârtească;darașaeraacumșialtfelnuputeasăfieșieasedetedinceîncedupăpăr.Înceledinurmă,totsearătăcopilarăsfățatădeodinioară,șiGhițăfierbeaînelcândîivedeafațastrăbătutădeplăcereajocului.
—Să-țifiedebine!grăiLicăpestecâtvatimpobosit.Daumărturiecătețiimaibinedecâtmine.
Elostrânseapoiînbrațe,oridicădelapământ,seînvârticueaodată,osărutășiopusepelaiță.
Anaîșistâmpărăobrajiicupalmele,privindcamamețităîmprejur,învremeceLicăseplimbaînsusșiînjos,ștergându-șisudorilecumânecadelacămașă,apoiseoprișigrăi:
—Cecârciumadraculuimaieșiasta!?Decenu-țițiioslujnică?Oameniidelaușăzâmbirăpesubmustață,Anatresărișiseridicăroșităcabujorul,iarăbătrânaprivilaoparte,făcându-secănu
înțelegevorbeleluiLică.
“De!îșiziseea,cesă-ifaci,așaeomul!Oricâtdebunarfi,totarecâteunpăcat.Fiecâtdemic,dartotîlare.”
Ghițănuzisenimic,ci-șipusenumaidegândcăaresăoțieminteșiasta.
Înspreseară,SăilăBoarulplecăcuBuză-RuptăspreIneu,Răuțoluă,dupăceschimbăcâtevasemnetainicecuSămădăul,sprepădureadelaFundureni,iarăLicăseopriladrumețișigrăiprivindînspreapus,deundeseridicauniștenorigreisprecer:
—Seschimbăvremea,precumsevede;dartotmi-ecăamsărămânaicipestenoapte.Ambanilamineșilocurilesuntcamrele,maialesacumtoamna.
ElrămasedarpestenoaptelaMoaracunoroc.
VIIDecânddrumurileeraumaiumblate,sevorbeamereudespre
nenorociriîntâmplatemaiici,maicolo,prinpartealocului;cotituradelaMoaracunoroc,altădatăvestităderea,eraînsăînanulacestascutită,șidrumețiiscoseserăvorbacă,decândGhițăavenitlaMoaracunoroc,locurilenumaisuntprimejdioasecaledeozijurîmprejur.JandarmiidelaIneusețineaucutoateacesteamereupedrumurișiabiatreceazidatădelaDumnezeufărăcaeisădeapelacârciumaluiGhiță.
Ghițăsebucuracândveneaujandarmiișiîșidădeatoatăsilințasăsepunăbinecudânșii:ledădeamâncareșibăutură,fărăcasăprimeascăbaniicândeivoiausăplătească,îițineadevorbășiumblamereuînvoilelor.
Eraînsăîntredânșiiunul,Pinteacăprarul,unomscurtșiîndesat,cuochiimari,cuumeriiobrajilorieșițișicufălcilelate,cumustațatunsășicuotăieturăînfrunte,darmaipresusdetoateomașezatșităcutlafire,cucareGhițăsefăcuseprietenbun.Ce-idrept,elnuvorbiseîncăîntrepatruochicuPintea;darașasuntoamenii:ecâteunulpentrucaresimțidinclipacel-aivăzuttrageredeinimă,fărăcasă-țidaiseamapentruce.AșaerașiPintea.CândveneapelaMoaracunoroc,sevedeacăsesimtebinelacârciumășiplecatotdeaunacamanevoie;apoielținealaAna,lacopii,netezeacâiniiluiGhițăși-arfifostorișicândgatasădeacuciomaguldacăcineva,chiarladreptvorbind,arfiîndrăznitsă-lgrăiascăderăupeGhiță.DeaceeasimțeașiGhițăcăPinteaeoarecumsingurulomcucarearputeasăvorbeascămaipefață,șiacum,cândsevăzupestenoaptesubacelașiacoperământcuLică,arfidoritsă-laibășipePinteaînapropiere.
Toategândurilerelesegrămădiserădeodatăîncapulluiși-lcuprinseseoneliniștecaniciodatămainainte.
SufletulisepuseseîntulburarecândLicăîispusesecăareovorbăcuarândașul.TulburareaîicrescucândLicăîisărutănevastașiîiaruncăvorbadespreslujnică.Însfârșit,Ghiță-lcunoșteadestuldebinepeLică,pentrucasăștiecăelnusetemedeoameniirăișidelocurilerele,șiașaseîntrebamereu:“Pentrucearămasellacârciumă?Pentrucele-aspusdrumețilorcăarebanilasine?Ceaveadegândsăfacă?Pentruceavorbit,pentruceavorbit!?”
“Pentruce?!pentruce?!îșiziseelînceledinurmădeznădăjduit.Cineștie?!Levafizisașadinîntâmplare,fărăcasăfigânditlaceva,iarăeumăfierbînminepentruele.”
EluitaseîncetulcuîncetulînvoialafăcutăcuLică,șinumaidincândîncândîșimaiaduceaamintedebaniipecareîipierduseatunci.Acumsegândealatoate,șilaînvoială,șilabani,șilaporciicusemnstrăin,pecareîiprimisedelaLică,șilaurmărileceputeausăaibăacestea,șiunglastainicparcă-ișopteamereu:“Avenitvremeasăterăfuiești”.
NutrecusenicijumătatedeandeziledecândseaflalaMoaracunoroc,șitrebileîimergeaudinceîncemaibine:aveaporcilaîngrășare,douăvaciculapte,căruțăperăzoare,doicaibuni,aveabaniînladă,nupreamulți,darădestuipentrucasăpoatătrăiunan,doidintr-înșii.Daracum,cândtrebilemergeaumaibine,Licăvoiasă-ivorbeascăarândașului,fărăîndoialăpentrucasă-șifacărânddevreunaltomlaMoaracunoroc.
DarăGhițănuvoiasăplece;nu-llăsainimasăpărăseascălocullacareînscurttimpputeasăsefacăomcustare.
Șiiarsegândealaînvoialapecareofăcuseînstrâmtoareasa,labaniisăi,laprimejdiilece-lîmpresurau,laiarnaceseapropiașilazilelebunepecareleavusesecândnuaveaniciporcilaîngrășare,nicivaciculapte,nicicăruțăperăzoare,nicicaisprinteni,nicibanibinenumărațiînladă.Șicândsegândealaaceste,îiveneaoarecumsăsebucurecăLicăîlscoatefărădevoiedelaMoaracunorocși-lscapăașazicânddetoatenevoile.DarGhițăeraomcuminteșisimțeacăaresă-iparătoatăviațarăudacăvaplecadelaMoaracunoroc.Deaceea,decâteoriîșiaduceaamintecăLicăseaflasubacelașiacoperământcudânsul,îlcuprindeaovieîngrijare.Arfivoitsămeargălaelșisă-lîntrebe:“Omule,cevreisăfaci,cevreisăceridelamine?Vorbește-miverde-nfață,casăneînțelegem.”Șiiarîiveneasă-șizică:“Ce-mipasă!?Eunudaunimic;suntgatasăținpieptcuel.Șidacăpier,atâtapagubă!”Șimaialesacestaeragândulcare-lstăpâneapeGhiță:nimicnueraînelmaitaredecâtpornireadeasepuneîmpotrivaluiLicășideanudanicicâtenegrusubunghieîndărăt.
Darpecândseîntăreaînaceastăhotărâre,elerasingurșipărăsit.Ana,pecareopriveacuatâtadragmainainte,încetulcuîncetulseînstrăinasededânsulșinumaieraveselăcamainainte,
cândseaflasingurăcudânsul.Elînsușiseînstrăinasededânsa.Dinclipaîncareeași-aarătatbănuielilepefață,sestinseseoricetrageredeinimăpentrudânsadinsufletullui.Și-arfidatadeseatoatăviațapentrucasămaipoatăsimți,fiechiarpeosingurăclipă,bucuriapecareosimțeaodinioarăcândprivealadânsa;darînzadar:eanumaierapentrudânsulceeacefusese;chipuleifrumos,trupuleifraged,fireaeidulcenumaiputeasăstrăbatăpânălainimaluiplinădeamărăciune.DindragostecătredânsașicătrecopiiveniselaMoaracunoroc;dindragostepentrudânsașipentrucopiisebăgaseînstrâmtoareaîncareseafla;șiacumtocmaieaeraceadintâidinrândulaceloracarenuținseamădestrâmtoarealuișidegreutățilecucareseluptă,chiarșieaîlcredearău,cândnuputeasă-iînțeleagăpurtarea.
Deaceeaacum,cândsimțeatrebuințadeunsufletîncaresă-șicautesprijinire,GhițănusegândealaAna,caredormealiniștitălângădânsul,cilaPintea,care-lmângâiaseadeseoricuprivirilesaleplinedeîncredere.Laînceputarfifostînstaresă-șipunăcaiilacăruțășisăpleceacuînvremedenoaptelaIneu,casă-lcautepePintea;încetulcuîncetul,însă,gânduriles-aulămuritînsufletullui,șiînceledinurmăsimțindu-semaitare,elîșizise:“Adicădecesăpuneumaimultăîncredereîntr-unomstrăindecâtînnevastamea!?”
Deabiaseînnoptase,toțidormeaulacârciumă,șichiarGhiță,maiîmpăcatcugândurilesale,ațipise,cândcâiniiîncepurăsălatreșioluarădinceîncemaineastâmpărațipevaleînsus.
Ghițătresărisperiatdinsomn,săridinpat,seapropiedefereastrășipriviafarăînnoapteaîntunecată.
Elnuzărinimic,darsimțicăseapropievreunomcunoscut,deoarececâiniiseîntorceauscheunândînapoi.
Pestevreunsfertdeceaselvăzu,însfârșit,trecândpesubfereastrășiînaintândspreușacârciumiiunomșiofemeieînaltășilatăînumeri.
Astaeraadică!AcumînțelegeapentrucearămasLicălaMoaracunoroc,și-ierarușinedegândurilerelece-șifăcuse.
“Parcă-iunvoinicdecodru!”ziseelretrăgându-sedelafereastră.
—Cine-i?strigăînclipaaceeaunuldintreslugi,Marți,ungurul.
—Oamenibuni!răspunseunglasbărbătesc.Ghițăsetulburădin
nou.Precumvăzuseprinîntuneric,îipăreacăomulceveneacufemeianueraRăuț;acum,cândîiauziglasul,numaiputeasăseîndoiascădespreaceasta;eraunomcudesăvârșirenecunoscut.Atuncicumde-lcunoșteaucâinii?Cumde-llăsaslugasătreacă?DecenuveniseRăuțînsuși?
“Dece?dece?”îșiziseelnecăjit.Egrozavcândomulîșifacespaimădintoatenimicurile.
Cutoateaceste,îivenigândulsăseducăsăvadăcineavenit.
—Ce-i,Ghiță?întrebăAna,caresedeșteptasedinsomnșiseridicasedinpat.
—Cesăfie!îirăspunsebărbatul.Nimic!Răuțseîntoarce.Cineștie,vafiuitatceva;vafiavândsă-ispunăcevaluiLică.
—NueraglasulluiRăuț,Ghiță,grăinevasta.Terog,du-teșivezi.Cefeldeoamenisuntaceiacareumblă-nvremedenoapte?
Acumnicivorbănumaiputeaficaelsăseducă,căcioarfineliniștitpeeașimaitare.
—Fiipepace!îiziseel.I-amvăzuteucuochii,șidacăn-arfioamenicunoscuți,nui-arfilăsatMarțisătreacă.
—Marți!!întâmpinănevasta.Mienu-miplaceMarțideloc.
—Ei,apoitubănuieștipetoatălumea,grăiGhiță.Fiicuminteșiteliniștește.
Anaseliniști,deșitremuraîntottrupul.Pecândațipisedinnou,câiniiîncepurăiarsăbată.
—Ce-iasta!?strigăcârciumarul.Cadinseninîlcuprinsespaimașiparcă-iveneasăseîndoiascădacăavăzutbinecândavăzutaceafemeieînaltășilatăînumericaunvoinicdecodru.Elsăridardinnoujosșiiarseduselafereastră.
Omulșifemeiaseduceaucupașigrăbiți.Însăparcăeraaltom,parcăeraLică,elînsuși.Dac-arfiștiutcăAnadoarme,Ghițăarfiplecatsăseîncredințeze.
—Seduc,grăiel,darîncet.
—Bine,Ghiță,răspunseAna.Sădormim.
—Sădormim.Însăeanuputeasădoarmă.Fusesetrezitădinsomnulceldintâi,tulburatădegândurigrele,șiînceledinurmăo
apucarăniștefierbințelicaren-omailăsausăseastâmpere.Ghițăfupestepuțincuprinsdeunsomnadânc;afarăîncepusăbatăvântul,iareaerafrământatădemuncilenopțilorpetrecutepenedormiteînculcușulînvrăjmășit.
Târziudupămiezulnopțiicâiniisemișcarădeatreiaoară.
Anaîșioprirăsuflarea,sedetetiptildinpatșiseapropiedefereastră.
LicăseîntorceasingurdespreFundurenilacârciumă.Acumaealeînțelegeatoate:elafostundevașiafăcutcevacuștirealuiGhiță.
—Doamne!ziseeaîngrozită.Ce-acăzutpecapulmeu!DarGhițăerabărbatulei:arfidoritsă-ifisecatluminaochilorînclipacândaajunslafereastră,pentrucasănuvadășisănuștienimic,șiiserăcitotsângelecândsegândicăvorfiaflatșialții.
Eratârziu,marțidimineață,cândLicăieșicamnedormitlaluminazilei.
Ploua,șilespuneaoamenilorcăavusedreptatecândziceacăaresăseschimbevremeașicătoteramaibinedacăplecaieri,pentrucănuerasilitsăumblepeploaie.
GhițăluasehotărâreasănuașteptedecâtplecarealuiLică,apoisă-șipunăcaiilacăruțășisăseducălaIneu,casă-lcautepePintea.Însăeldormisebinepestenoapte,șimaialesacum,dupăce-lvăzupeLică,îșischimbăgândul.Laurmaurmelor,nicinupreaștiace-arfiavândsăvorbeascăcuPintea.Gândurilepecareleavuseînsearatrecutăsestrecuraserătoate,încâtparcălevisasenumai,șidecândștiacășiLicăareoslăbiciune,elîipăreaunommaibunînfelulluidecâtcumîlcrezuseșiîieragreudebănuielilepecareșilefăcuseînnedumerireasaasupralui.
IarăAnaîntâiaoarăînviațaeasimțitrageredeinimăpentruLicăși-iziselaplecare,dintoatăinima,“norocbun!”,căcisoartasoțuluisăueraacumlegatădealui.
DupăplecarealuiLică,eaîltrasepeGhițălaoparteși-igrăi:
—Amovorbăcutine:nuacum,darcândîțiprinzivreme.
—Bine,răspunseelpuspegânduri.Spune-miacum.
—Nuacum,Ghiță,îiziseea,cicândvomputeavorbiîntihnă.Caută-țiderândcuoamenii;precumvezi,voiescsăplece.
Făcându-șisocotealacudrumeții,Ghițăseîntrebamereucevafiavândnevastasă-ispună,șigrăbeamaimultdecâtdeobicei,darpecânddrumețiieraugatadeplecare,iatăcăsosișiPintea,însoțitdealțidoijandarmi,lacârciumă.
Elveneamaiiuteșieramaităcutdecâtdeobicei.
—Cefeldeoameni,așa,maiînsemnați,autrecutieripeaici?întrebăel,dupăceintrăcutovarășiisăiînodaiadelângăcârciumășitraseușadupăsine.
—Nu-imaiținminte,răspunsecârciumarulrece.
—Ei,trebuiesăaflu!grăiPinteascurtșihotărât.Ghițăprivilunglael,apoilaceilalțidoișigrăidezghețat:
—Dacăvoiațistamereuaici,atunciașputeavorbicumîmiplacemie;darvoiveniținumaidincândîncând,șiașa,trebuiesăfițioamenicuminteșisănucerețisă-mibagcapulînprimejdieorisăvăspunminciuni.Eunuștiudecemăîntrebați,darpotsăvăspuncălaasemeneaîntrebărin-amsărăspundniciodată.Dacănuvăestedestulatât,luați-măstrânslegatșiduceți-măcuvoi.
—Lanevoieașaosăfacem,răspunsePintea,deșiaișitutoatădreptatea.
Deaciînainteeivorbirădesprealtele,învremecePintealefăcutovarășilorsăisemnsăiasă.
RămânândsingurcuGhiță,elprivicâtvatimpjos,țintăînainteasa,apoigrăi:
—LuiLicăîispuitotșimienu-mispuinimic!
—Nui-amspusluiLicăpânăacumnimic.Vafiștiind,răspunseGhiță,dardelaminenu.
Pinteaprivilungșiaspruînfațacârciumarului,cașicândarvoisăafleadevăruldinochiilui.
—Atunci,ziseelîntr-untârziu,poatecăaivreoslugă.Ghițădetedinumeri.
—Nu-mivinesăcred;darvasăfiucuochiiînpatru.Deodatăeltresăricadeșteptatprintr-ungând,care-ilumineazătotcapul.
—CunoștitupeLică?întrebăeliute.
—Îlcunosc.
—Bine?
—Bine!n-amfostprinșiîmpreună?!Nuîmpreunăamstatînchiși?!
—Tuaifostînchis?întrebăGhițătulburat.
—Da!Furaserămniștecai,Licășieu,șine-audatdeurmă;auîmpușcatpeLicălapicior,căcialtfelnunedădeamprinși.
—Vasăzică,tuaifostprinsodată?grăiGhițăîncăodată.
—Cedracu!strigăPintearâzând,așfioareceeacesunt,dacăn-așfidoveditcăștiutoatepotecileșitoateapucăturiletovarășilormeidemainainte?Darcevreisă-țispundespreLică?
Ghiță-șipierduserostulșiîncepuasetemedeomullacareținuseatâtdemultmainainte.
—Voiamsăteîntreb,ziseelcamcujumătatedegură,dacăLicăareslăbiciunepentrumuieri.
—Pentrumuieri?răspunsePintea.Pentrunimic.Nu-ivorbă,îlapucădincândîncând,darslăbiciunenuare.Elareoslăbiciune,unasingură:săfacă,săselaude,sățielumeadefricășicutoateacestesărâdășidedraculșidemumă-sa.Sărâdădenoi,Ghiță,denoi,urmăelmaiaprins;dar,Ghiță,suntdetreizecișioptdeani:măspânzurdacăîmplinescpatruzecifărăcasă-iarătcămaisuntșialțiimaișimaidecâtdânsul!Mi-afăcutunapecaren-amsăi-ouittoatăviața.
—Atunciînțeleg!grăicârciumarulîncălzindu-sedinnou.Ieriîmiziceasă-iaducoslujnicălacârciumă,casă-ipunadicăomdepândăîncasamea!
ȘiacumGhițăalegeaînelvorbelecucaresă-ifacăluiPinteaîmpărtășiredesprecelepetrecuteîntreelșiLicășistătealaluptăcusinedacănuarfipoatemaibinesătacă.
—Pentrucătrebuiesăștii,urmăelcamcujumătatedegură,Licăaumblatmultdupămine…
—Stai!strigăPinteatăindu-ivorba.Adă-iuna.Lasă-măsăți-oalegeu,șigrijameadedânsa!
—Bine,grăiGhiță,dacăsocoteștitu…
—Daracunumaipierdemvremea:cine-afostieripeaici?
—Pinteo,număîntreba,cănupotsă-țirăspund.
—Staisăneînțelegem,grăiPinteamâhnit.Dintredouă,una:orivorbeșticuminepefață,orimălașidracului!Înțelegsănulespuialtora,darmie?
—Țieți-așspune,răspunseGhiță,dardacăîțispunție,spunlatoatălumea,fiindcătueștidatorsălespuișialtora.Uite!întreabă-ipedrumeți,întreabă-lpeslugă,silește-lsă-țispună,darnutemiradacă-lvoialungadelacasamea.
—Teînțeleg,zisePinteamaidumerit.Săfieprecumzicitu.Știitudepieleacuievorba?Astă-noaptel-aucălcatdoiinșipejidovul,l-aubătut,deanevoiesemaipuneînpicioare,și-auluat,dupăcumspuneel,peste—Dumnezeuștiecâțibanideladânsul.
Ghițăparcănuînțelegeabine.
—Pecarejidov,întrebăel,pearândașul?
—Da!pearândașul.Treabaastanuputeas-ofacăaltuldecâtLică.Elareobiceiuldeasepunecupuținilacale,pentrucasăseștiemaiadăpostitdeprostiaaltora.
GhițănusemaiîndoiacăaceidoiaufostSăilășiBuză-Ruptă,careplecaserăierisearăspreIneu;însăelnuputeavorbi.
—Licănuputeasăfie,ziseelhotărât.Peelîlcunoaștearândașul.
—Apoida!răspunsePintea,tocmai.Eraucufețeleacoperite,șiarândașulzicecăisepăreacașicândarfifostLică.
—Eibine,nusepoate!grăiGhițăîndărătnicit.Licăadormitastă-noapteaici,încasamea,șin-aplecatdecâtabiaacum.
Pinteastetecâtvatimppegânduri.
—Cândavenit?întrebăel.
—Ieripelaamiazăzi.
—Cucineastat?
—Vasăaflidelaslugi.Sepoatecăelapustreabalacale;euamcuvintesăocredasta.
—FereascăDumnezeu!grăiPintearidicându-se.Unlucrusăștiișisă-lțiitotdeaunaminte:Licănusebizuieniciodatăpealții.Punecaii
și-țiiaslugile,casăviicumine.Ceilalțidoirămânaici.
VIIIAnarămasecuinimaîncleștatăcândGhițăîispusecătrebuiesă
plececuPinteașicuslugilelaIneu.Deșivedeaînsădinfațaluicăecevaneobicinuitlamijloc,easemailinișticândsegândicăPinteaeomulluiGhiță,baparcănumaiacumînțelegeapentruceGhițăși-adatsilințasăsepunăbinecuPintea,și-ipăreabinecăpleacătocmaicudânsul.
Darinima,cutoateaceste,îibăteamaitaredecâtdeobiceișitemerilecesedeșteptaserăpestenoapteînsufletuleinumaislăbeau.
—Maică!îiziseeaîntr-untârziubătrânei.Cumțiseparlucrurileaicilanoilacârciumă?
—Cummisepar?răspunsebătrâna.Levezișitucamine.Mergbine.
—Da,mergbineaiciîncârciumă,urmănevasta;darlanoiîncasă?Nu-lvezitupeGhițăcăemereupegânduri,cănusemaidăînvorbăcunoi?nuvezitucădecâtvatimpparcănumaisuntemnevastășibărbat?
—Așasuntvremile,grăibătrâna.Ghițăeomharnicșisârguitorșiașasegândeștemereucasăadunecevapentrucasalui.Areșiel,catotomul,oslăbiciune:îirâdeinimacândîșivedesporul.Ebunăslăbiciuneaastașinutrebuiesătemâhneștipentruea:rabdă,cădefolosultăurabzi,șinicinuaipreamultderăbdat.
—Bine,maică,ziseAna,dardacăelarîncepesăcautecâștignelegiuit?Evorbașidenoi;artrebuisănespunășinouăceface.
Bătrânastetecâtvatimppegânduri,apoigrăiîntristată:
—Nuștiu,fatamea,șinicinucautsă-midauseama.Emultănenorocireînlumeșioameniiși-oîmpartîntredânșii:dacăți-acăzutopartemare,șibătaiedecap,șisfat,șibogăție,șimărirealumească,toatesuntînzadar.
Anastăteadusăîngânduri,cândauzirăzuruituluneitrăsuriboiereșticutreicaișicufeciorpecapră.
Ghițănefiindacasă,Anașibătrânaieșirăsăprimeascăpeceiveniți.Afarăplouacadinciur.Dupăcefeciorulsăridepecaprășideschiseușacugeamuriatrăsurii,seiviodoamnăcadedouăzeciși
optdeani,înaltă,cuobrajiiplini,cuochiimarialbaștrișicupărulauriu,îmbrăcatădesuspânăjosînnegrușidemânăcuuncopilcadecinciani,slabșibolnăvicios.
Eaîifăcuunsemnfeciorului,trecuiutesubcerdac,apoiprivilaAna,cașicândarvois-oîntrebeunde-șipoategăsiunadăpostmairetras.
Anaoduseînodaiadelângăcârciumă.
—Darfrumoasăe,bat-os-obată!grăibătrânaplecândînurmalor.Înclipacânderausăintreînodaie,străbătuunfulgerprintrenorișicăzuuntunetputernic,decaresecutremurătoatăvalea.
—Vaidemine!strigădrumeațaoprindu-sesperiatăînprag,închidețiferestrele,cănetrăsneștepetoțiaiciîncârciumă.
—EminunealuiDumnezeu,acutoamna,grăibătrânafăcându-șicruceșigrăbindsăînchidăferestrele.Darnuvătemeți,domnișoară:Dumnezeunu-lloveștedecâtpeacelapecarevreasă-lpedepsească.
—Da,Dumnezeu,grăidrumeața,așa,pentrudânsa,totdeaunaDumnezeușinumaiel.
—Poftițiceva?oîntrebăAna,dupăceeaseașeză.
—Săsteaploaia,casăpotplecamaideparte,îirăspunseastacampesteumăr.
Anaseretraseșiînchiseușaînurmasa.Învremeaaceasta,vizitiuldeshămasecaiiși-iduseselagrajd,iarăfeciorulseretrăsesesubcerdac,undestătearezematdeunstâlpșiprivinddincândîncândlajandarmiicareședeauîncârciumă.
—Efoartetristă,grăiAnaapropiindu-sededânsul.Elseîndreptășicurățimâneca,pecareserezemasecumâna,apoirăspunse:
—Da,etristă.
—Undemergeți?întrebăcârciumărița.
—Nuștiu,grăifeciorulprivindmaicudinadinsînfațaei,casăvadădacă-ipoatevorbi.LaIneu,pare-mi-se.N-ammaiumblatpeaici.Peaicisuntpădurilecuturmedeporci?
—Da,îirăspunseAna,întoatepărțilecâtvezicuochii.Areturme?
—Așasezice,grăifecioruldânddinumeri.
—Darpecinejelește?
—Pebărbatu-său.S-aîmpușcatacutreisăptămâni.
—S-aîmpușcat!?strigăAnasperiată.Pentruce?
—Nuștiu,răspunsefeciorul,dândiardinumeri.D-taînțelegi,adauseapoipestepuțindepărtându-se,căastanuemoartefireascășicătrebuiesăfieotainălamijloc.
—Sărmanafemeie!grăiAnaînduioșată.PecândAnaîipovesteabătrâneiceleceaflasedespredrumeațaceafrumoasă,seîntoarseșivizitiuldelagrajdșisepusepelaițadesubcerdac.
—Ledaudraculuitoate,șicai,șicăruță,șistăpână,ziseelamărât.Îmivines-olasaiciînpustietateșisămăducpeiciîncolo.
—Taci,măi,căteaude!îizisefeciorultrăgândcuochiulșidestuldetarepentrucastăpânasă-lpoatăauzi,cumtrebuiasă-laudășipevizitiu.Fiicuminte,urmăapoimaiîncet,șiseașezăînfațăcuel.NuștiitucădecâteorivenimpelaIneu,neîntoarcemîncărcațicastupul?
—Aivorbitcucârciumărița?întrebăvizitiul.
—Aș!Ți-aigăsitomul!răspunsefeciorul.Astanu-țiîncarcăsocoteala.Lasă,căameuomulmeulaIneu,undestămcustăpâna.
—Dacăi-ardaDumnezeuSămădăuluiungândbun…grăivizitiul;sănemaiamânepânăduminicăcelpuțin.
Feciorultraseiarcuochiul,dreptsemncăacumavaștisăopunășiaceastalacale,apoieirămaserătăcuțifață-nfață,privindțintăunullaaltul,cașicândfiecarearaveasă-ispunăceluilaltceva,darstăpegândurișinuaflăvorbapotrivităorinucuteazăsăsedeafărășovăirepefață.
—Lacetegândeștituacum?întrebăvizitiulîntr-untârziu.
—Hm!îirăspunsefeciorulzâmbindpesubmustață.Pare-mi-secătotlaceealacetegândeștișitu.Darcenepasănouă!?urmăel,pestepuțin,maideschis.Nu-iașa?!Ce-țipasăție?!Ce-mipasămie?!Unlucruștiu:cădecâteorivenimlaIneu,neîntoarcemcubani,cubanimulți.
—Dareutotașvreasăștiudeundeiastăpânanoastrăbanii,îiîntâmpinăvizitiul,pentrucă,dreptsă-țispun,eunucredsăaibăeatocmaiatâteaturme,pentrucâteiabanii.
—Nicieunuștiu,grăifeciorul,privindcamîngrijatîmprejur.
—Nicieunuștiu,adăugăapoimaiîncetșiplecându-sespremasă,dardecândcumoarteastăpânuluiparcăbănuiescunlucru.Uite!eunumaiacumîncepsăînțeleg.TuștiicădeSămădăulsevorbescmulte.Bine!DecâteorineîntoarcemdelaIneu,eapleacăpestecâtevazileînsus,înȚaraNemțească.Apoilanțuldeaur,pentrucareerausă-lînchidăpestăpânulnostru,dacănuseîmpușca,îlținmintedecândfuseserămînrândultrecutlaIneu.
—AdicătucrezicăSămădăulfurășieavinde,grăivizitiulcuîndoială.
—Nucred;îțispuseseicăparcămi-arvenisăbănuiesc.Săvedemdeaciînainte.Las’pemine!Zic,las’pemine,căcidac-arfisăfie,ne-avăzutDumnezeupeamândoi,șipemine,șipetine.
—Cumadică?
—Las’pemine!răspunsefeciorulsărindînpicioarecasăprime-ascăporuncilestăpânei,careieșisesubcerdacspreavedeadacăploaian-amaislăbit,celpuțin,căcidevremebunăparcănumaieranădejde.
Nerăbdătoarecumera,eadeteporuncăsăprindăcaii,căcinuvoiasămâiepestenoaptelacârciumă,șisă-iprindăcâtmaineîntârziat,casăn-oapucenoapteapedrum.
Feciorulșivizitiulîncepurăsăfacăgurăcănupotplecapeastfeldevreme,căomoarăcaii,căegreupentrudânșii,cădrumulerău;însăhotărâreaeieranestrămutată.ÎnzadarosfătuișiAnasărămâiepestenoaptelacârciumășisănuseteamă,deoareceîncurândaresăsoseascășiGhiță,basuntchiarșijandarmilacârciumă.
—Noinuștimcâtstămaci,grăiunuldintrejandarmi;dartotebinesămânețiaici;suntaproapedouăceasuriși,cumedrumul,anevoiemaisosițicuziualaIneu,iarălocurilesuntrele.
—Cesăvăplătesccasăvenițicumine?întrebăea.
—Nuputem,răspunsejandarmul.Trebuiesăstămaicipânăcenunevavenialtăporuncă.
—Punețicaii!strigădrumeațaîndărătnicită.Voiștițicănucernimicdegeabadelavoi,adauseapoipestepuținși,aruncândobucatădehârtiepemasă,cerusocoteala.
Analuăhârtia,privinedumeritălaea,apoiîntrebăcamsfiită:
—Nus-arputeasă-midațialta?Lipseșteuncolț,șieunupreamăpriceplabani.
Drumeațascoasezâmbindopungămareșiplinădehârtiinoi-nouțe,luăunadintreeleșii-odete,apoisegătideplecare.
Anapriviînduioșatăînurmaei.Vedereaacesteinenorociteîidăduselinișteapierdută,dimpreunăcusimțământuldeîncrederealomuluicaresesimtemainorocosdecâtalții.DecândGhițăplecase,eaeracuprinsădefeldefeldetemeri.Nuștianimicdesprecelepetrecutelacasaarândașului,căciGhițănuavusetimpsă-ivorbească,iarjandarmiinuaveauvoiesăsedeiepefață,cauniicarestăteausăpăzeascăcasa:cutoateaceste,dupăcelepetrecutepestenoaptelacârciumășidupăplecareagrabnicăaluiGhiță,eanusemaiîndoiacăelamijloccevacepoatesăpunăcapulluiGhițăînprimejdie.Dincândîncândiarîșischimbagândurile!ÎipăreapesteputințăcaGhițăsăseamesteceîntreburirele.Nu!îșiziceaea,Ghițăeomdreptșiblândlafire,dareomcuminteșinuvoieștenicisăaudă,nicisăvadă,nicisăștienimic,nuvoieștesăațâțemâniaoamenilorrăi.Decândaflasedespresoartadrumeței,gândulacestabunnuomaipărăseașiîlașteptacunerăbdarepeGhiță,casă-lmângâieprinovorbăbună.
Câtvatimpdupăplecareatrăsuriiploaiamaiîngăduișiîncepusăbatăvântul,iarînspreBihorceațadincândîncândsemairăreașicerulparcăerasăsemailumineze.
—Dă,Doamne,săsemaiînsenineze!grăiAna,carestăteaînainteacârciumii,privindcândîncaleasoțu-său,cândînsprenoriicaretreceaurepedepedeasupravăiiînspreapus.
DartimpultreceașicăruțaluiGhițătotnusemaiiveaînculmeadealului,pedrumulpustiu,iarăAnatotmaimultselăsaînvoiapresimțirilorei.
IXPlecândcuPinteașicuslugilelaIneu,Ghițăavupedrumdestul
timpsăsegândeascălastrâmtorărilesale.
Elnusemaiîndoiacăoameniicufețeleacoperite,careîlcălcaserăpearândașul,nueraualțiidecâtBuză-RuptășiSăilăBoarul.Eraudoioamenicucarenuavuseniciodaraverămainainteșipecarenui-avăzutniciodatăînviațasa;însăeipetrecuserămaimulteceasuricudânsulșiplecaserăde-adreptuldelacârciumaluicasă-lcalcepearândașul,șiastaputeasădealoclabănuieli.MaimultăgrijăîifăcealuiGhițăunaltlucru:setemeacanucumvasăsedovedeascăcevaasupraluiLică.Înainteajudecătorului,fațăînfațăcucruceașiculumânărileaprinse,elnuputeatăgăduic-aavutdaravericuLicășitrebuiasăspunătoatecelepetrecute,șidindouăuna:oriLicăajungeasăfiedoveditșipuslapedeapsă,șiatunciniciel,Ghiță,caomînsoțitcuunfăcătorderele,nuputeasăscapecuobrazulcurat,oriLicăscăpa,șiatunciGhițătrebuiasăseteamăderăzbunarealui.CucâtmaimultseapropiadardeIneuGhiță,cuatâtmaipuținsegândealacelepetrecutepestenoapte.Eravorbadeelînsuși;făcusefielastrâmtoare,fiedinslăbiciune,lucruricareputeausădealoclabănuieligrele;nusesimțeacudesăvârșirenevinovatșisetemeacanucumvasăsedeaastădatăpefațășivinalui.Dac-arfifostunommaicuinimădeschisă,eli-arfivorbitluiPinteafărășovăireșil-arfirugatsăpotriveascălucrurilepecâteracuputințăașacasănuiasălaivealădaraverilesalecuLică;simțeaînsăcăs-arstricacuPintea,care-luradintoatăinimapeLică,dacăi-arvorbiacumdespreaceasta.Semustradarcănuafăcut-opecânderausinguri,încâtîiputeavorbiîntihnășiileputeaspunetoatedinfirînpăr,casănu-lmailaseînnedumerireasuprapurtărilorsalefațăcuLică.
DupăceintrarăînIneu,Ghițăîncepusăschimbelafețe.Îieragreucătocmaiacum,dupăcelepetrecutepestenoaptelacasaarândașului,oameniiîlvedeauîncăruțăcuunjandarm.Dacăs-arfisimțitnevinovat,els-arfimângâiatcugândulcă,maicurândorimaitârziu,isevadovedinevinovățiașivorrămâneaderușinetoțiaceiacareîlcârtescacumșiseivescpelaportițe,casă-lvadăînstrâmtorarealui;aceastămângâiereînsăelopierdusedemult.
Eitraserălacazarmadejandarmi.Pecândslugiledeshămaucaii,oameniiîncepurăaseadunaînparteacazărmii,casăvadăcelecese
petrec,șiprecumoameniiseadunau,Ghițăsimțeacăiseîmpăienjenescochii.
—Așvreasă-țigrăiescovorbă!îiziseelluiPintea.Pintea,caredelaMoaracunorocpânăaiciabiagrăisecâtevacuvinte,privilunglael.
—Atâtarmaitrebui,răspunseapoi,dupăceslugilesemaidepărtară;numairămânedecâtsănevadăcinevavorbindîntaină.Fiiomcuinimășitelasăpemine!
Egreu,efoartegreucândaivoisă-igrăieșticuivaovorbă,care-țivinedinfundulinimii,șinupoți;eînsămaigreucândsimțicănumaiaceastăvorbăpoatesăalungegândulrăupecareși-lfacedespretineunomlacareții;greutateaaceastaosimțiGhițăîntreagăcândîlvăzupePinteadepărtându-se.Elsetrase,maimultpurtatdeopornirefireascădecâtdinadins,laoparte,casănu-lmaivadăoameniiadunațilapoartă,apoirămasesubzidulcazărmii,ocasălungă,vecheșicuacoperământulînaltcestătealadreaptacurțiiîmprejmuitecuzidnetencuit.
“Da,îșiziseelîntr-untârziu,suntunomfărădesuflet:n-așfitrebuiteusăplecșifărădeaofiîntrebatcearesă-mispună.”
Pecândelstăteaaici,Pintea,careseținudevorbă,îlluăînaintedetoatepeLaieși-lduseînainteacomisarului,unomînaltșiuscățiv,cumustațalungășirăsucită,neastâmpăratșicamasprulavorbă.
Laie,biet,nuștiadeceevorba;însăîifusesedestulsăpriveascăodatăînfațastăpânuluisău,pentrucasăsimtăcăevreoprimejdielamijloc;văzându-sedarfațăînfațăcucomisarul,elîncepusătremureșisăspunăcăelnuștienimic,fiindcăaredelucrulagrajd,iarăsearaseculcădevreme.Atâteradestulpentrucacomisarulsăsesimtăîntăritînbănuielilesaleșisă-liamaidescurt.Astfel,Laiemărturisi,cuinimaîncleștată,căîntr-oduminicăLicăSămădăul,venindcudoitovarășilaMoaracunoroc,l-adeșteptatcughionturidinsomn,căînurmăstăpânu-săul-atrimislapopadinFundureni,darelnus-adus,cis-aascunsîntr-uncrâng;cutoateaceste,câtevazileînurmă,ducându-sepevaleînsus,casăaducăvaciledelaiarbă,s-aîntâlnitcuLicășicuRăuț,carel-auluatîntrebâteșii-auziscă-isfarmăoaseledacăvamaiîndrăznisăsteadepândă.Deatuncis-aferitdeLicășideoameniilui,carenul-auîntrebatniciodatănimicșicăroranule-aspusnimic.
Auzindacestemărturisiri,Pintea-șiîncrețisprâncenele.ÎlcunoșteadestuldebinepeLicăpentrucasăștiecăelnuavenitînduminicaaceeadegeabalaMoaracunoroc;însăelnuseputealăsapemărturisiriledeșiratealeluiLaie.
Comisarul,caommaipripit,era,dimpotrivă,încredințatcăadatdeurmauneifapteascunsepânăacum;aducându-i-sedarMarți,începusă-lîntrebe,înaintedetoate,asupraacesteifapte.
Marți,careintrămainesfiit,nuștianimicdesprecelepetrecuteatunci,duminică,însă,dinmărturisirilelui,comisarulaflăcăGhițăareoverigădesârmă,pecaresuntînșiratesemneleturmelorluiLică,delacareaprimitînmaimulterânduriporci,șicăluni,caieri,LicăastatcuRăuț,cuBuză-Ruptă,cuSăilăBoarulșicuGhițălacârciumă,căauvorbitcamîntainădesprearândașulșicăînamurgulseriiBuzăRuptășicuSăilăauplecatspreIneu,Răuțaluat-opevaleînsuslapădure,iarăLicăarămaspânădimineațalacârciumă.Târziuapoi,campelamiezulnopții,s-aumișcatcâinii,șiașael,Marți,aieșitafară,și,văzândunomșiomuiere,aîntrebatcine-i.Răuțarăspunsatunci:“Oamenibuni!”Decuzoriînsăeliars-adeșteptat,fiindcăiarsemișcaucâinii:aieșitșiavăzutcăRăuțseducecumuiereaaceea.
AcuPinteaștiadestul.Laînceputelsetulbură.Carevasăzică,GhițăeraoarecumtovarășulluiLică:elîipăstrasemneleturmelor,primeadarurideladânsul,eraînțelescuSăilășiBuză-Ruptă,carepăreauafivenitlaIneucasă-lcalcepearândaș.Comisarularfidoritsăfiecinevadefață,casăisepoatălăudacum,înmaipuțindecâtdouăzecișipatrudeceasuri,adatdeurmafăcătorilorderele.Pinteaînsă,caomzăcașceera,îșilăsatotdeaunavremeșicuatâtmaipuținputeasăsepripeascăacum,cânderavorbadeniștelucruripecarenu-iveneasălecreadă.ÎlsocoteapeGhițăomcinstitșivrăjmașluiLică,șichiaracum,dupăceleceaflase,arfifostgatasă-șibagemânaînfocpentrudânsul:nuputeaelsă-șischimbeașadeodatăpărerea;îierarușinesă-șifacămărturisireacăs-aînșelatașadestrașnicși,înceledinurmă,țineaatâtdemultlaGhiță,încâtîldureainimasăpiardăbunapărerepecareși-ofăcusedespredânsul.Însătocmaipentruaceeaeramaichibzuitdecâttotdeauna,căcielnuauzisenumaisingurmărturisirileluiMarți,șiunglastainicîișopteamereu:“Șidacătotușite-aiînșela!?Șidacătotușiairămâneaderușine!?”Elnusepripidar,ci-lrugănumaipecomisarsă-lținăprinspeMarți.
—Mienupreaîmivinesălecredtoatecâtene-amărturisit,ziseel.Licănusebizuiepenimeni,nusedăașalesnedegol,nuselasăîndaravericunișteoameniprecumîlștietoatălumeapecârciumaruldelaMoaracunoroc.Nu-ivorbă,trebuiesăfiecevalamijloc,darălasă-lpemânamea,căscoteuadevăruldinel.
Ieșindapoicasă-lchemepeGhiță,carepetrecusetottimpulacestacuprinsdeunviuneastâmpăr,elîiziseîncet:
—Bagădeseamăcă,precumstaulucrurile,nuveiputeasătemaiîntorciacasădecâtpebunăchezășie.
Ghițărămasecatrăsnitdinsenin.
—Adicătocmaitumi-ofacimieasta!ziseelcuglasulînăbușitdenăvalasângelui.
—Fiicuminte!îlîntâmpinăcăprarul.Tuvezicăn-amîncotro.“N-amîncotro!”Aceastaeovorbăpecaredeobicein-oînțelegedecâtacelacareogrăiește,căcinumairarseîntâmplăcaunomsăînțeleagăstrâmtorareaîncareseaflăalții.
—Bine!zisedarGhiță,și-șiridicăcapulcuîndărătnicie,caomulcareîșiadunătoateputerileșisesimtedestuldetarespreanumaicăutaajutorlaalții.
—D-taeștiprietencuLicăSămădăul?îlîntrebăcomisarulcamaspru,dupăceaflădeladânsulcăLicăapetrecutcaieri,cuSăilășicuceilalțilacârciumă.
Ghițăseașteptalaaceastăîntrebare;cutoateaceste,eaîiluăparcăpământuldesubpicioare.Dartrebuiasărăspundăfărădeîntârziere.
—Prieten,ziseel,tocmaiprietenn-așputeazicecă-isunt;celpuținelnuîmiesteprieten;eînsăunomcearemultedaraveripedrumuri,trecedespelacârciumă,unomcucarenuașvoisămăstric.
—Așa!nuaivoisătestrici!grăicamînbătaiedejoccomisarul,carenumaidecâtsimțicăaceastaeîntrebareacucaresepoatesă-lscoatădinsăritepeGhiță.Darcefolosaid-tadinaceeadacănutestricicuel?
—Foloasenupreaam,răspunsecârciumarul,darăvețiînțelegecăs-arputeasăampagubedacăm-așstrica.Apoi,adăugăelmaicu
jumătatedegură,omulbea,mănâncă,elșioameniilui,iarăeum-ampuscacârciumarpentruasemeneaoameni,lamargineadrumului.
—Seînțelege,urmăcomisarulapăsândasupravorbelor,elplăteștebine.
—Da,răspunseGhiță,începândasetulbura.Dacănuarebani,îmidăporci.
—Vasăzicăporciîțidă?grăiacumcomisarulapropiindu-sededânsul.D-taștiicăLicăSămădăuleombănuit:deundeștiidacăporciipecareți-idănucumvasuntdefurat?
PeGhițăîncepurăsă-ltreacăsudorilereci.Îipăreaunlucrune-dreptsăfiesilitasedestăinuifațăcuunompecarenu-lmaivăzuseniciodatăînviațasa,cânderadefațășiPintea,prietenulsău,cucaresestricasetocmaifiindcă-llăsaseînnedumerireasupradaraveriisalecuLică.Darșiastădatătrebuiasărăspundășisăspunăadevărul,căcinuștiacevarăspundeLicălavremealui.
—AmtoatesemneleturmelorluiLicătăiateînbucățidepieleșiînșiratepeoverigădesârmă;mile-adatelînsuși,grăiGhițămailiniștit.
—Așa!ziseiarcomisarul,ți-adatsemneleturmelorsale.Șinuțis-aîntâmplatniciodatăcaelsă-țideaporcicarenupurtauniciunuldinacelesemne?
—Da!răspunseGhițăhotărât,caomulcare-șiaprindecasaîncap,apoiaruncăoprivirelaPintea,cașicândarvoisă-izică:“Astați-ospunție!”
ComisarulîșipierdurăbdareaînfațăculiniștealuiGhiță.
—Nuștiid-ta,îiziseelaprins,cănumaihoțcuhoțseînsoțeșteșicălegeaîlpedepseștepeacelacareprimeștelucruridefurat?
GhițăprividinnoulaPinteași,văzândmâniaceseoglindeaînochiiluimarișiînsprâncenele-iîncrețite,îșiridicăcapulșiîșipotrivihainelepetrup,învremecevineledelatâmpledinceînceiseumflară.
—Domnulecomisar,ziseelașezat,nuteîncruntalamine,căn-aipentruce.Așaeste,amprimitsemneleturmelorluiLicăpentrucasă-ipotspunedacătrecporcifurațidinturmeleluipelacârciumă,bacândmi-adatporci,pecareputeamsă-ibănuiesc,n-amvenitaicisă
văspund-voastre.Darsănu-miaruncimievorbaasta,urmăelluându-șiavânt,căci,dacă-iașa,eutrebuiesăv-oaruncd-voastre!Dacănuștițisăcurățițidrumuriledeoamenirăi,cumîlcredețipeLică,atuncirămânețicelpuțindrepțișinu-inăpăstuițipeaceiapecaretotd-voastreîilăsațiînstrâmtorare!
ÎipărearăuluiGhițăcăgrăieșteacestecuvinteși,chiaratuncicândlerostea,semustrapentruele,căciștiacă-lvorumpleapecomisardemânie;însăelnuseputeastăpâni,trebuiasădeaodatăpefațăgândurilepecarelepurtaseatâtavremeîninimasa,trebuiamaialesacum,cânderadefațășiPintea,pecarenuvoiasă-lmailaseînnedumerire.
DarPinteaeracutoateacesteanedumerit,căcielnuaflasetotcetrebuiasăafle,șileaflasechiarșiacestepuținenumaiacum,cadinîntâmplare,numaipecândGhițăerastrâmtorat,iarănumainainte,pecândseaflausinguri.
Câtpentrucomisar,elsefăcuroșucașiraculșieraoclipăîncarearfifostînstaresăridicemânașisădeaînGhiță;însăelsimțeacădeaiciînainteîlținestrânspeGhițășisepoatejucacuel,cumpisicasejoacăcușoarecele.
—Înțeleg,ziseeldar,stăpânindu-se.Nute-aiîntovărășitcuLicădecâtdestrâmtorare.Miepreapuținîmipasădecete-aiîntovărășit:destulcăștiucătrebuiesătepunînrândcuel.AstatLicătoatănoapteasingur?
—Nu,răspunsecârciumaruladunându-șidinnouputerile.Puțindupăces-aînseratavenitlaelunomcuomuiere.
—Puțindupăces-aînserat?Dă-țibineseama:nucumvaeramaispremiezulnopții?
—Tocmaimăculcasem,răspunseGhițăcamtulburat.
—Tocmaiteculcaseși?grăicomisarul.Eunuștiucândaid-taobiceiulsăteculci.Darsăfieașa.Cineeraomulacela?
—Nuștiu.
—NucumvaeraRăuț,totRăuț,careplecasedecuseară?
—Nu!răspunseGhițăhotărât.
—Eibine!urmăcomisarulnerăbdător.Austat,omulcumuierea,pânădimineațalaLică?
—Nu,răspunseiarGhiță.Auplecatiarpestepuțin.
—Pestepuțin?Oțiibineminteaceasta!Nucumvaeraînzoridezi?
—Tocmaiațipisem!grăiGhițăcamsperiat.Câtvatimpeisteterătoțitreinedumeriți,cașicândarfiauzindundevacevașiarvoisă-șideaseamaceeraceeaceauziseră,șiunde,șicum.Ghiță,carenuștianimicdespremărturisirileluiMarți,nuînțelegeaundebatecomisarulcuîntrebărilelui,iarPinteașicomisarul,văzândmărturisirilecelordoioameniluațilacercetare,îșidădeausilințăsăsedumereascăasupralor.Comisarul,caredinmărturisirealuiMarțiîșifăcusegândulcăBuză-RuptășiSăilăaucălcatdecusearăpearândașul,iarăspremiază-noapteRăuțavenitsă-lvesteascăpeLicădesprecelepetrecuteșisă-iaducăpoateopartedinlucrurilerăpite,credeacăGhițăspunedinadinsunneadevăr;elfăcudarcâțivapașiînainte,priviaspruînochiiluiGhițășiîntrebă:
—Carevasăzică,omulcareavenitcufemeianueraRăuț;elavenitnumaidecâtseara,cumamzice,chiarpetimpulcândarândașulfusesecălcat,șiaplecatpestepuțin?
Pinteafăcuunpasînainte,casă-icadămaiînfațăluiGhiță,îșitrasecumânapestefațășiîncrețisprâncenele.“Dacă-iașa,îșiziseel,atunciLicăaplecat,l-acălcatpearândașulșiiars-aîntorslacârciumă,iarăGhițăenăpăstuit.”Purtatdeacestgând,elprividreptînfațaluiGhițăși-ifăcusemnsăzicăda.
—Nupotsăjur,răspunseGhiță,cutoatecănu-iscăpaseacestsemn.Stăteamlafereastrășipoatecăn-amauzitșin-amvăzutbine.PoatecăeraRăuț.Apoi,ațipisemmainaintedeafiplecateișinupotsă-midauseamadetimpulcareatrecutlamijloc.
—D-taaivorbitcuLicășicuceilalțidesprearândaș?grăicomisarulstăruitor.
—Da!răspunseGhiță,camscosdinsăriteprinaceastătrecereneașteptatădelaunlucrulaaltul,însănumaicuLicăsingur,carem-aîntrebatcândvinearândașul,fiindcăarfiavând,precumzicea,ovorbăcudânsul.
—Numaiatât?
—Numai.
—Amaiauzitcineva?
—Nucred,răspunseGhițăstrâmtorat.Măluaselaoparte.
—Apoi,dacănuaveațialtădevorbit,grăicomisarulzâmbind,cenevoieaveațisăvorbițiîntaină?
Ghițădetetulburatdinumeri.Pinteanusemaiputustăpâni.ElînțelegeapentruceLicăavorbitîntainășicutoateacestedestuldetare,pentrucașialțiisă-laudă.
—Nucumva,ziseelapăsândasuprafiecăreiadintrevorbe,Sămădăulavorbitașapentrucasătepunălabănuialădacăsevafidovedindcăelacălcatpearândașul?
PeGhiță-ltrecurăodatăfiorii.
—Astanuecuputință!ziseelînecatdenăvalasângelui.Nusepoate!șoptiapoicuglasulpieritalomuluice-șiapărăviața.NupotsădovedesccăatâtamvorbitcuLicășinumaiatât,câtvăspusei;darpotsăjurpepâineșisare,pecruceșipesfântaevangheliecăn-amvorbitmaimult,potsăjur,adausedeznădăjduit,căLicăastattoatănoaptealacârciumă.
—Ovomdescurcanoișiasta,casăvezicăștimsăcurățimdrumuriledeoamenirăi!grăicomisarulmulțumitdecapătullacareaajuns,învremecePinteaîșimușcabuzeleși-șirupeaunghiiledeladegete,iarăGhițăședeadescordatînfațalor.
DupăcumspusesePinteademainainte,Ghițănuputusăseîntoarcăacasădecâtcaomlăsatpechezășie.
Plecândsă-șicauteoamenidechezășie,elsimțicăîislăbescdeodatătoateputerile;privirileoamenilorcucarese-ntâlneapedrumîlardeauparcă,șiașamergeadreptînainte,fărădeamaiîndrăznisă-șiridiceochiidelapământorisăpriveascăînlături.
Celdintâilacareseduse,cumnatu-săuAndrei,frateleAnei,fiindunomnemaiumblatînasemeneatreburi,secamcodicândaflădeceevorba.Aceasta-lfăcupeGhițășimainehotărât.Mergândlapopa,unvăralsău,casă-lroageșipeacesta,elseoprimaiadeseoriîncaleși,dacănuarfitrebuitsăsegândeascălaAnașilagospodăriasa,els-arfidatchiardepeacumprins,casănusemaipunăînsarcinaaltora.Popaprimibucurossă-ifieomdechezășie,baîlșiîmbărbătă,spunându-isănusemaiteamădenimic,dacăsesimtenevinovat;însăînacelașitimpîidasfaturibuneși-lmustrapentrucăs-aduslaMoaracunoroc.
Popaîifăcutotodatășihârtiadechezășie,pecaretrebuiasăodeacomisaruluiînaintedeapleca,șiastfel,campela4ceasuridupăamiazăzi,Ghițăputusă-șipunăcaiilacăruțășisăplece.
DarcânderasăplecedimpreunăcuLaie,îiveniofemeieînaltășismeadă,cubuzelesubțirișicuochiimici,neastâmpărați,și-lvestisămaiaștepte,fiindcăvineșiPinteacăprarul.Aceastăfemeie,îmbrăcatăpejumătatețărănește,eraUța,slujnicapecareocăutasePinteadupăînțelegereaceavuseserădedimineață.
—Bine,grăiGhiță,ammaretrebuințădeoslujnică,darnutoc-maiacum;amsăvinînzileleacestesăteiau.Dar,adăugăelpestepuțin,maistaipeacipânăcevinecăprarul,casăvădcumv-ațiînțeles.
Singurnu-șidădeaseamapentruce,darerahotărâtsănuoiachiaracumcudânsul;însădupăcePinteavenișizisescurt:“Iacă,ți-amadusșislujnică”,elnumaiîndrăznisăzicănimic,ci-șicălcăpeinimă,deșiparcăsimțeacăPinteaîipuneaceastăfemeiedepândăîncasă.
Plecând,Ghițămânacaii,Pinteaședealângăel,iarăLaiesefăcuseghemînfundulcăruței,lângăUța,care-șiaduseseînpripășiolegăturăcurufe,pecareși-opusesepeunsnopdecoceni,casășadăbine.
Pinteaeratăcutcadeobicei,iarăGhițăședeacapespinilângădânsul.
—Sănutemiri!îizisePinteaîntr-untârziu.Euamporuncăsă-țicautcasapentrucasăvăddacănuvoigăsicevaascunsîncasata.Știucăn-amsăgăsescnimic,dartrebuiesămăsupunlaporuncă.
Obositcumera,Ghițănuputusă-șideanumaidecâtseamade-spreînțelesulacestorcuvinte.
—Adicășiasta!?ziseelcamnepăsător.N-aufostdestuleceledepânăacum!?Bine,Pinteo,adăugăapoipestepuținmaiviu,spune-mi,tu,pesufletultău:măcrezituorinumăcrezipeminevinovat?
—Număîntreba,cănupotsă-țirăspund!grăicăprarulapăsândasupravorbelor.
Ghițătresărișiochiiiseumplurădevăpaie.
—Înțeleg,ziseel.Acestesuntcuvintepecarețile-amziseuție
astă-dimineață.Vreisămileaduciaminte.Darsăștiiunlucru:nusepoatesă-ifaciunuiommaimarenedreptatedecâtsă-lmustripentruogreșealăpentrucare-șifaceelînsușidestulemustrări.Dacăn-aidestulăvremesămăcunoști,rușinesă-țifiedeslăbiciuneaochilortăi!
—Noibănuimpetoatălumea,grăicăprarul;astani-emeseria.
—Să-țifiedebine!răspunseGhițăprivindu-lcampesteumăr.Crede-măcăpreapuținîmipasădacămăcreziașaorialtfel:eutoteurămân.
Pinteanueraomulcaresărăspundădeasemeneavorbe;eiîșiurmarădarcaleaîntăcere,înșirândfiecaregândurilesale.Pinteaspuseseadevărulcândzisesecăbănuieștepetoatălumea.Oricumsesuceașiînvârtea,elnuputeapărăsigândulcăLicăafostacelacareacălcatpearândașulși-lcuprindeaunfeldenebuniecândsegândeacășiastădatăîivascăpa.Îlvedeaparcărâzândpesubmustațășilăudându-seîntrepahare…IarăGhiță,fiedinadins,fiedinnepricepere,ceeacepentruPinteaeratotuna,sefăcuseapărătoralluiLică,sepusesealătureacuel,îidădusemânădeajutor.
DarșiGhițăvorbisedininimăcândspusesecăpreapuținîipasă.AcumchiarniciPinteanusesfiaa-ispunecă-lbănuiește,elsesimțeamaibundecâtcumîlcredeaualții,preabunpentruoameniiînmijloculcăroraseafla,șidacămainainteîlapăsagândulcănumaipoateumblaprinlumedecâtsubscutulcinsteialtorașicăîncurândvatrebui,poate,săcadălaînchisoare,acumiarîșiridicafruntea,deoarecesimțeacătoțiaceicareîlosândeau,aflându-selastrâmtorareaîncareseaflaseel,s-arfidoveditmaislabi,mainesocotițiorimairăidecâtdânsul.“Da,îșiziseel,amprimitporcidefuratdelaLică,darăvoi,fiindpușiînloculmeu,ațifimersmaidepartedecâtmineoriv-ațifiaruncatcunesocotințăînprimejdie”.Eraoamarnicădezamăgireînacestecuvinte.Înclipacândlezicea,elsesimțeamaisăracdecâtpânăatunci.Pierdusetoatebucuriile,toatăpărereadebinepecareomulosimtecândvedepeacelapentrucaresimtetrageredeinimă,cândîivorbește,cândpoatesă-ifacăvreomulțumire,cândprimeșteovorbăbunădeladânsul,cândsegândeștelael,pierdusemângâiereaceserevarsăpestesufletulomenesclavedereapodoabelorlumii,căcinimicnudălumiiomaistrălucităpodoabădecâtomuldesprecareputemsănefacemgânduribune!?DesprePintea,unfosttovarășalluiLică,omieșitdinfundultemnițelorcasă-șiurmăreascăprieteniidemainainte,omcare
bănuieștepetoatălumea,fiindcăastaîiestemeseria;pentruacestomelsedepărtasedeAna,soțiasa;înacestompuseseelmaimultăîncrederedecâtînaceeacucareeralegatpetoatăviața.DarGhițănusemustrapentruaceste,cisebucuranumaideunnougând,careîncetulcuîncetulsestrecuraprintrecelelalteși-iumpluînceledinurmăsufletuldemângâiere.Laurmaurmelor,toatelefăcusedindragostecătredânsa,dindorințadeaovedeaveselășimulțumită,deaoferideoricesupărare,deoricenecaz,deoricegândrău.Ce-ipasăluiacumdePintea,dejudecăți,detrebilearândașului,ce-ipasădegândurilece-șivafifăcândlumea?…Căcimaredreptaveabătrânacândvorbeadelinișteacolibei;aicișinumaiaicielimanuldescăpare,când,lanevoie,catotdeauna,lumeatepărăsește.Ghițăîncepusămânemaiiute,căcidrumulîipăreaprealung.Simțeacăeaîlașteaptăcuneliniște,îivedeaneastâmpărulșiîipăreaoveșnicielamijlocpânăcevaputeasăovadășisă-igrăiascăuncuvânt,numaiuncuvânt,numaicâtevavorbe:“Ano!nutenedumeri,nuteîntrebalacemăgândesccândmăvezităcut,căcitoatelefacnumaidindragostecătretine,careailuminatzileleviețiimele;nu-țifacegândurirele,cănuvreausăîmparținecazurileviețiicumine,cisăleporteuînsumi.Ano!tegândeștecă-mitrececaunjunghiprininimăcândtevădtristăorimâhnitășioridecete-aiîntristaorimâhni,eunupotsăcredaltadecâtcăeusuntdevină.Ano!suntunombănuit,omlăsatpechezășie,ampoatesăcadlaînchisoare,dartunutemâhnicândveivedeacăjandarmiisepunsănecauteîncasă,ci-țipunetoatăcredințaînmine,căcitoatevortreceîncâtevazileșicâtăvremedragosteacătretineîmivaluminacalea,ferităveifideoricesupărare.Uite,întreizileplecămdeaicișitrăimmaidepartecumamtrăitodinioară.Acum,cândsimtcăpentrutineemaibineașa,numaistaulaîndoială,cipleccupăreredebine.”
—Ce-iasta!?strigădeodatăPintea,ridicându-seiuteînpicioare.Ghițătresăricadeșteptatdinsomnșipriviîntoatepărțile,casăvadăce-lsperiasepePintea.
EraaproapedeMoaracunoroc.Nu-imaidespărțeadecâtundeal.Ploaiaîncetase;noriiserăriserășirazelesoareluifurișatdindosulnoriloratingeaudeasfințitculmiledezvelitealeBihorului,caredeaicinusevedeaudecâtcadecâtevapalmeîndosuldealului,acoperitcupădureadeasă,ceseîntindealastângadrumului.Pedrumstăteaotrăsurăboiereascăfărădecai.
—Mână!grăiPintea.Aicinuebine.Ghițăseridicășielîn
picioare,apoidetefrâucailor,gândurilebuneîipierirăcașicândle-arfiluatcumânașiminteaiseopripecâtvatimpînloc.
Sosindlatrăsură,einugăsirădecâttrupulunuicopilmortdeoloviturăpecareoprimise,precumsevede,cupatulpuștiiînceafă:eleraaruncatlacâțivapașipeiarbă,cuhainelelipitedetrup,cuochiiieșițipejumătatedincapșicufațaplinădesângeînchegat.
Încealaltăparteatrăsuriimaieraomarebaltădesângeînchegat,șicapradeasemeneaerapeici,pecoloînsângerată,deșiploaiaspălasesângeledepeea.Urmelepedrumerauspălăcite,iarăpeiarbănicinusevedeaudeloc,fiindcălespălaseploaia;numailavalesecunoșteauurmedecopite,darșiacestesepierdeauladepărtaredevreosutădepași.
Pinteaîșideteseamadetoateaceste,făcuunocolîmprejur,apoiseîntoarseiarlaGhiță,carestăteadimpreunăcuLaie,încremenit,îndrum,învremeceUțarămasecuprinsădefioriîncăruță.
—Ce-afostaici?ziseeltulburat.Îțivinesăjuricăslugileși-auomorâtstăpânul,șitotnu-mivinesăcred.Ei!nuînțeleg,urmăapoipestepuțin.Auplecatlavale,pecâtsevededepeurme,apoiaulegatcârpecucâlțilacopitelecailorșis-auîntorsînpădure.
Ghițădetedinumeri.
—Nucumvaeștigatasăjuricăniciastan-afăcut-oLică!grăiPintea,învremecevineleiseumflarășiochiiparcăerausă-iiasădincap.
—Bine!Ți-aiieșitdinfire!?ziseGhițăprivindbuiguitlael.
—Nu,răspunsecăprarul,darminunecănu-miies!Pentrucăaiciecevalamijloc,urmăelaprins.Sănupierdemvremea;Uțarămâneaici,iarănoiplecămtoțitreicasăcăutămurmadinpădure.Laloculmaișes,căcihoțulcumintenuumblăpecoaste,undelunecăcalulșilasăurme,pelabălți,underămâneurmă,pelângăbuturugi,undeseadunăputregaiulșipământulseprăfuieștesubcopitacalului…
—Haideți!Ghițăstetecâtvatimpnehotărât.
—Eunumăduc,ziseelapoi.Amplecatdimineață,așazicând,fărădevestedeacasă,șicineștieces-aîntâmplatdeatuncipelacârciumă.Măducsăvădcineaufostaicicutrăsuraasta.
—Fărădeminenupoțisăteduci!îizisePinteaaspru.
—Vorbășiasta!grăicârciumarulcamnepăsător.Așvreaeusăvădcinemăopreștesămăduclanevastășilacopii!caomlăsatpechezășie,adăugăelpestepuțin.
—Euteopresc!Amporuncăsă-țicautcasașinutelassăintriîneadecâtdeodatăcumine.Trebuiesăînțelegidece.
Ghițăseîntoarseîncălcâi,săriîntrăsurășiapucăînomânăfrânele,iarîncealaltăbiciul.
—Dă-teînlături!ziseapoiașezat,cândvăzucăPinteasaresăapucecăpăstrulunuiadincai.
Pinteanusemișcă.
—Pinteo!grăiGhițăzâmbind.Număbăgaînpăcate.Cevreitu!?Văduncopilomorâtîndrum,abiacâtevaîmpușcăturidelacasamea,șitucrezicăameuinimăînminesă-milascopiiimeiîncăunceasmăcarsinguriînpustietateaasta!Dacăvrei,vinoșituacum,iarădacănuvrei,lasă-mă,căn-amvremesămaiaștept…Dă-teînlături!strigăapoihotărât,cândvăzucăPinteaseîncăpățânează,dă-teînlături,strigăiarridicândbiciul,cădacănu,ledaufrâucailorșitreccucăruțapestetine.Oloazăcatinenumăopreștepemineîncale!
—Cumaizis?Loază!?grăiPintea,lăsândcamamețitcăpăstruldinmână.Acudu-te,dacăvrei!
Ghițădetecubiciulîntrecaișiplecă,părăsindpeLaieînmijloculdrumului.
EraînamurgulseriicândAnavăzucăruțaluiGhițăînculmeadea-luluidespreIneu,venindlavaleșivenind,încâterasăcrezicăaresăsesfărâmeînbucăți.
Ana-șioprirăsuflareașiinimaîncepusăisebatăînpiept.Deo-datăeatresărișitotsângeleîinăvăliînobraji.
Ghițăerasingurcuofemeie,fărăîndoialăslujnicapecareși-opoftiseLică.
Nevastaîșiuitădeodatătoatenedumeririle,totneastâmpărulcucare-șiașteptasebărbatulșinumaisimțiîneadecâtosingurăpornirepătimașă,sămeargălafemeiaaceeașisă-itragăcughearelepieleadepeobraji.Eraamețită,tremuraîntottrupulșinuseputeamișcadinloc,cândGhițăsedetejosdincăruțășiseapropiededânsa.
—Ce-i?ziseelprivindînfațaeialbăcavarul.
—Cesăfie!Nimic!răspunseeastăpânindu-șimânia.Eloluădemânăși-oduseîncasă.
—Ces-aîntâmplat?îiziseapoi.Cineatrecutastăzipeaici?
—Oameni,feldefel…ziseeaînecată.
—Ano!grăibărbatulînduioșat.Nuvorbiașacumine,acum,toc-maiacumnuvorbiașa.Aidreptatesăfiimâhnită:m-amdusfărădeveste,așazicând,șinuți-amspus,precumarfitrebuit,cumstaulucrurile.Aflăacumcăastă-noaptel-aucălcatpearândașul,l-aubătutdemoarteși-auluatdelaelbani,aurșiargintărie,totce-augăsitșipututduce.Aflăcăm-auluatșipeminelabănuială,șicănum-amîntorsacasădecâtpechezășie.Acum,întorcându-mădelaIneu,amgăsitîndrumotrăsurăboiereascășilângăeauncopilucisșiaruncatlamargineadrumului.Cine-amaifostîntrăsuraaceea?spune-mi,casă-lvestescpePintea.
Anastăteacaunstâlpdepiatrăînaintealuișiascultacuîncordatăluare-aminte,însăcuvinteleluiparcăîisunauasecînurechișinuputeausăstrăbatăpânălainimaei,tulburatădealtegânduri.
—Ofemeieafost,ziseea,odomnișoară,ovăduvătânără!Maiștiueucine!?Vorfidus-ocudânșii,căcieratânărășifrumoasă,urmăeacupatimă,plinălafațășilatrup,iarăvoi,bărbații,nuvăgândițidecâtlad-aldeastea.
Ghițărămasenemișcatînainteaei.
—Ce-i,Ano?Ceaitu!?ziseelîngrijat,șiseapropiecasăocu-prindăcubrațulșisă-ipriveascămaidinadinsînfață.
—Lasă-mă!îișoptieaînecată,și-ldetecucotullaoparte.Lasă-mă,că-mivinerăucândmăatingi.
—Nutelas!strigăeldeznădăjduit,șiocuprinsecuamândouăbrațele.Trebuiesăștiuceai!Așanute-ammaivăzut.Aveaisă-mispuicevaastă-dimineață;grăiește.Tunueștibine!Eprimejdie,sfinteDoamne,eprimejdielacasamea…Ți-adatcinevaceva!Te-avrăjit?Ce-i?!
Anaîncepusărăsufledingreu,săseînecedeplânsșisă-șistrângăpumniiridicațiînsus.
—Cecautămuiereaastaaici?!ziseearâzândîncâtisevedeaudinții.Ghiță,cecaută?Muiereacecaută?Cevreitusăfacidincasa
mea!?
Elolăsădinbrațeșirămaseprivindtulburatladânsa,tulburat,darrececasloiuldegheață.
—Eoarecuputință!?ziseelîncet.Minteamiseopreșteînloc.Evorbadeoamenimorți,omorâțiîndrum,deofemeiecareafostrăpitădelângăcopiluleimort,evorbadecelemaigrozavelucruri,șitunuaialtnecazpelumeaastadecâtpeacelacăeuamadusoslujnicăîncasă.
—Ce-mipasămiedealții!răspunseea.Maimultamarn-afostînviațalorîntreagădecâtesteacumînsufletulmeu:emaigrozavsătrăieșticumtrăiesceudecâtafiucisîndrum.Tunumăomori,Ghiță;măsecideviață,măchinuieși,îmiscoțirăsuflarecurăsuflareviațadinmine,mălașisămăomoreudinmine.
—Lasă-mădracului,numămaihârșișitu,grăisoțulmutândunscaundinloc,cădestuleameupecapulmeu…
—Dacăleai,tuțilefacisingur,răspunseeaînrăutățită.Hei!Ghiță,sănutebatăpetinesuspinelemele!Preamăcrezitupemineproastă;însănusuntproastă,ciamslăbiciunedetine.Astă-noaptemăgândeamsă-miiaucopiiișisăplecdeaici,lăsându-tesingurcupăcateletale;știucăașaartrebuisăfac,darnupot,iacă,nupot,numălasăinima,n-amputereșisimtcă,oriceaiface,eutotținlatine,câtăvremenutrebuiesăcredcă-țicadcaosarcinăpecap.Nutemaiascundedemine…Zicicăl-aucălcatpearândașul?Crezitucăeunuv-amauzitierivorbinddedânsul?Crezitucăeun-amînțelesceleces-aupetrecutastă-noapte?Crezitucănul-amvăzutpeLicăîntorcându-seînzoridezidelaIneu?!
Ghițăadunasepestezimultveninșimultămânieînsufletulsău,șiacumtotacestvenin,toatăaceastămânieseadunalaunloc:elrăsuflăodatădingreu,sedeteunpasînapoișigrăiîncet:
—Cevreitusăzici,Ano?
—Știitupreabinecevoiescsăzic!răspunseearâzându-iînfață.TucuLică,voi,înînțelegere,l-ațicălcatpearândașul,darnuteteme,căcieusuntpreaticăloasăcasătepotdadegol.
—Adicășitu!grăiGhițăînecatdemânie,apoiseapropiededânsa,pascupas,precumpăianjenulseapropiedemuscaprinsăînmreajamăiastră,omăsurăcuochii,îșiridicăamândouămâinile
asuprașirămasecâtvatimpnemișcatșigatadeasearuncalaea.
—Da,ziseearâzându-iîncăodatăînfață,omoară-mă,căeștimaitaredecâtmine!Aiînceputodată,urmeazămaideparte,mergipânălasfârșit!
Elîșiîncleștăgheareleînumeriieifragezi,oținustrânsăînainteasa,apoiîntrebă:
—Tuzicicăeum-amînțelescuLicăpentrucasă-lcalcepearândașul?
—Da!răspunseeahotărâtă.
—Tuzicicăastă-noapteeul-amvăzutpeLicăplecând,iarătul-aivăzutîntorcându-se?
—Da!răspunseiarAna.Elîiscuipăodatăînfață,apoiîșiluămâiniledepeea.
—Mi-escârbăcândmăgândesccăamonevastăcarepoatesămaitrăiascăcuunomprecumtumăsocoteștipemine,ziseel,șiieșidincasăcuamândouămâinileîncap.
IarăAnaselăsăpepatuldealăturișiîncepusăplângăunplânsușorșialinător.
XPinteanusefăcusedegeabajandarm:decâteorieravorbasăse
punăpeurmafăcătorilorderele,elîșischimbatoatăfireași-lvedeaicăsefaceneastâmpăratcașicopoiulcândsimtemirosulierbiidefoc;cuatâtamainerăbdătoreraastădată,cândcelepetrecuteîlpriveaufoartedeaproape.Îieracașicândarfipusprinîntunericmânapefăcătoriidereleșis-arfitemândcă-iscapămainaintedeasefacelumină,casă-ipoatăvedea.
MaialesdepărtareacutotulgrabnicăaluiGhițăîlscoasecudesăvârșiredinsărite.Dac-arfigăsitlaMoaracunoroc,fiechiarînladaluiGhiță,cevadinlucrurilefuratedelaarândașul,eltotn-armaifistatlaîndoialășiarfiziscăGhițăpoatesăfienăpăstuit;acumînsă,cândîlvăzudepărtându-se,inimaiseumpludemânie,șimâniaîlorbeștepeom.NiciacumînsămânialuinuerapornităasupraluiGhiță,ciasupraluiLică,deoarecenumaiLicăeradevinăpentrucelepetrecute.
Orbit,precumera,demânie,Pinteanuputeasăvadăcopilulomorâtfărăcasă-șizică:“Amsădovedesccătul-aiomorât,chiarșidacăn-arfiadevărat”.Elnu-șimaipierdudartimpul,ci,lăsândpeLaielatrăsuradindrum,îșideteseamadacăpușcaîiestebineîncărcatășiplecăsingurcuvineleîncordatesprepădure.
Noriiserăriserășilunaplină,ieșindpeici,pecoloîncâmpulseninalcerului,aruncaumbreleîmpleticitealecopacilordesfrunziți,caomreajănesfârșită,pestefațapământului;bachiarșiatuncilunaseascundeaîndosulnorilor,noapteaeradestuldeluminatăpentrucaunomcaPinteasăpoatăvedealadepărtaredevreosutădepașiîmprejurulsău.Îieracutoateacestegreusăafleurma,deoarecepământuleraacoperitcufrunzelecăzuteîncurând,carefoșneauînlinișteanopțiisubpicioarelelui.Timpîndelungatelumblădarmereudupăbălțilece-iscăpăraudedepartesubrazelelunii,dupălicurireaputregaiuluipelalocurilemaiumbroaseșiaruncânddincândîncând,dupăobiceiulsău,câteoînjurătură.Aflândapoiurmaunuiadintrecai,elîncordăcocoșulpuștii,intrămaiadâncînpădure,urcăpânălaculmeșiîncepusăcoboaresprevaleacealaltă.
Eraînspremiezulnopțiicândeldetepestetrupulînțepenitaluneifemeitinere,îmbrăcateînnegru.Eanueraînjunghiată,nugâtuită,nuîmpușcată:seînăbușisecucârpapecarei-olegaserăpestefață,ca
să-iastupegura.
Pinteaeraomoțărât;eînsăcevatainicîntrupulmort,șiînclipacândselăsăîngenunchipentrucasă-lpriveascămaideaproape,îltrecuunsimțământdeînduioșare.Multnuputeasă-lținăacestsimțământ;trebuiasăsepiardăînfațapăreriidebinepecareosimtetotomulcând,dupămultăcăutătură,află,însfârșit,ceva.Elpipăidartrupulșicăutăcutotdinadinsulcasăvadădacănucumvaucigașiiauuitatcevalafațalocului;apoiîșipotrivichivăraîncap,luăpușca,decurea,pesteumărșiridicăiutetrupuldelapământ,cașicândartrebuisăseteamă,canucumvasă-lpiardădacăvamaizăbovi.
Dar,voindsăfacăunpasînainte,elsesimțiopritînloc,semaiopintiodată,învremecesimțică-lfurnicăde-alungulspinăriișicăperiiiseridicăîncap,apoiputerileîlpărăsiră,scăpătrupuldinbrațeșicăzucâteradelungpesteel.
Călcasepecapătulbiciuluicucarehoțiilegaserămâinilefemeiilaspateșipecare-luitaserăînzăpăcealalor.
Singurînmiezdenoapteșiaruncatcadinseninpesteuntrupmort,PinteanuputusăcreadădecâtcăeNecuratullamijlocșinimicnueramaiaproapedemintealuidecâtgândulsăseridiceșisăoiafugaîncotroîlducpicioarele.Darridicându-sepejumătateșiprivindîngrozitîmprejurulsău,elsimțicănupoatesălasetrupulaici,îlcuprinseiarînbrațeșisedepărtăcupașigrabnici,cașicânds-arștiurmăritdecineva.Șiînadevăr,eleraurmărit.
Laie,pecare-llăsasesingur,nueraomulpecare-lpoțipunesăsteapestenoaptedestrajălaunmort.PuțindupăplecarealuiPintea,îlapucaseurâtul.Otrăsurăpărăsitălamargineadrumului,bălțidesânge,uncopilmortcutotulaproape,acestenueraulucruricucareoamenicaLaiesepotținedeurât.Acumîivedeaparcăpeoameniicufețeleacoperiteivindu-sepelamargineapădurii,iarpestepuțincopilulparcăîncepeasăsemiște.Șicucâtnoapteaînainta,cuatâtmaifurioasăîipăreafațacopilului,pecare,ce-idrept,nuovedea,dar,dupălocșiîmprejurări,și-oînchipuiacuatâtmaiviu.Înceledinurmă,elplecăspreMoaracunoroc,iuțindu-șidinceîncepasul.Ladepărtaredecâtevasutedepași,elîncepusăfugă.Vedeaoarecumîndosulsăucumcopilulseridică,selungește,îșiîntindebrațelecasă-lapuceșiporneștecupașimaridupăel;șicucâtfugeamaitarecopilul,fărădea-șischimbapasul,cuatâtmaimultseapropia.
Cândsosifărăderăsuflarelacârciumă,aflăpeceidoijandarmistândlachibzuiridacăesă-imeargăluiPinteaîntr-ajutororitrebuiesărămânălacârciumă.
—Ce-i?Ces-aîntâmplat?întrebăunuldintredânșii,cândîlvăzupeLaievenindînfugamare.
Ghiță,carestătearezematdeunuldinstâlpiicerdacului,seîntoarsespreLaie.
—Nu-ibine!răspunseacesta,lăsându-seamețitpelaiță.Căpraruls-adusînpădurecasăcauteurmașim-alăsatpeminesingur,singurcumortul.
—Șidecen-aistatacolo?întrebăGhiță.Laiesimțicăaresămănâncebătaiedacăvaspuneadevărul.
—Babinecăvoista,răspunseelcamtulburat,sămăomoareoameniicufețeleacoperite!Auvenit,adausecuîndrăzneală,amândoiauvoitsămăomoare.
JandarmiinumaiaveautimpsăsegândeascădacăLaiespuneorinuadevărul;eradestulcătrăsuracucopilulmortarămassingurăîndrum,pentrucaeisăsehotărascăapleca.LuădecifiecarecâteuncaldelaGhițășiplecarăînsăltate,lăsându-lpeGhițărezematdestâlpulcerdacului,cumîlgăsiseLaie.
PecândPinteaînaintacuurmagăsitămaiadâncînpădure,eiseaflaulatrăsură,iarăpecândelatinseseculmea,unuldintredânșii,Hanțl,unneamțcâtunmunte,îlcăutapelamargineapădurii.
Înacelașitimpdinvaleacealaltăurcauladealalțidoioameni,careîșiduceaucaiiînșeuațidecăpăstru,înaintândcubăgaredeseamășifărădezgomotpeourmăcelepăreacunoscută.
CândPinteaîșidescărcăîncăderepușca,atâtceidoioameni,câtșijandarmiirămaserăpeoclipănemișcați,apoioameniisearuncarăînșei,îșitraserăcâteocârpăvânătăpestefațășipornirăcuhotărâreladeal;jandarmulrămaslatrăsurăplecăsprepădure,iarHanțloluălafugăspreparteapăduriilacaresedescărcasepușca.
Pinteatrecuseculmeașiseaflalavreomiedepașidelaloculundegăsisetrupulfemeii,cânddeodatăauzimaiîntâidouăîmpușcături,apoioatreiașipestepuțin,despredrum,oapatra,descărcatădecătrejandarmulrămaslatrăsurășiplecatacumladeal.
—Undesunteți,măiPinteo,măi!strigăelacumtare,încâtrăsunătoatăpădurea.
—Hoa-hop!Ațineți-vă-ncoaa!răspunsePinteași,lăsândtrupulmortlapământ,plecăsprepartealacaresedescărcaserăceletreifocuri,învremeceelîșiîncărcăpușcașistrigamereucaieșitdinfire:“Hoa-hop!hoa-hop!dupămine,măi!”
Ieșindiarlaculme,elauzicopitelecailorbătându-sederădăcinișiscăpărândpepietre,însădeparte-nvale,pânăundenuputeasă-ibatăpușca,încâtdeurmărirenicinumaiputeasăfievorba,deoarece,ajungândpârâul,călărețiidădeauprinapășilisepierdeaurma.
PestepuținelgăsipeHanțlîntinslapământșiplindesânge,însănumort.Plumbulintraseînpreajmaumăruluidrept;afarădeaceasta,îieraînfiptuncuțitpringât,înspreinimă.
Pinteaaveaslăbiciunedetovarășiisăi;însăceadintâipornirealuifusăpuiemânapecuțitulpecarehoții,fiedinadins,fiedinzăpăceală,îllăsaseră,șiîșisfâșiacămașa,casășteargășisălegerănilelui.
Rănitul,slăbitdedurerișidepierderedesânge,nuputurostidecâtcuvintele:“Căutațibiciul,l-auuitataici”,apoiîșiridicămânaîncarețineacârpavânătăpecareosmucisedepefațaceluice-lînjunghiase,și-șipierdusimțirile.
Toateacestesepetrecurăatâtdeiuteșiîntr-unșiratâtdeneîngăduit,încâtluiPinteanicinu-irămâneatimpsăsemaigândeascălacelecefăcea,șicândsevăzu,târziudupămiezulnopții,iarîndrum,îieraparcăs-artrezidinsomnșinicinumaicăutasă-șideabineseamadestarealucrurilor.Simțeanumaicăl-aprins,înceledinurmă,l-aprinsși-lținestrânspeLică.Biciul,unbicicucodirișteadeosîmpodobităcuverigideargintșicughintulețedeaur,eraallui,îlvăzusechiarelînmaimulterânduriladânsul…Apoicuțitul,apoiHanțlnueramortșiputeasăspuiepecineavăzutcândaruptcârpa.
Dar,sosindînspreamurgulzileilaIneu,Pinteaîncepuasedezmetici.Hanțleramortșinumaiputeasăspuienimic,iarăjandarmiiceumblaserăsă-iprindăpeSăilășipeBuză-Ruptănui-augăsitpeaceștianicăieri,darauaflatlacasaluiBuză-Ruptăopartedinargintăriaarândașului,ascunsăsubstreașină,bauniidinceidefațăeraugatasăjurec-auvăzutuncuțitcaceldelaPinteaînmâinileluiSăilă.Nimeninusemaiîndoiadarcăoameniicarel-aurănitpeHanțl
nueraudecâtoameniicufețeleacoperitecareîlcălcaserăpearândașul,adicăBuză-RuptășiSăilă,cauniiceplecaserăatuncisearalaIneu.Iarăcâtpentrubici,maialescomisaruleradepărerecăLicănuedintreoameniicareîșiuităbiciul,șiunbicicaalluipoatesăaibășialții.
Pintea-șipusemâinileîncap.Eradefelulluiomcarenusufereaniciunfeldeîmpotrivire,șimaialesacum,dupăzoalaprincaretrecuse,îiveneasăridicepatulpuștiișisădeaorbișîntoatepărțile,casănumairămâieviunimenidintreceice-lapăraupeLică.
—CârciumaruldelaMoaracunorocafugit,îiziseelcomisarului;acudegeabane-ammaiducesăfacemcercetarelacasalui.
Comisarulpusenumaidecâtdoijandarmipedrum,casă-laducăpeGhițălegatlaIneu,șinumaiapoiascultăpecăprarulmaideparte.
Pecândacestaîispuneacumascoslucrurilelacapăt,sosirășijandarmii,careumblaserăsă-lprindăpeLică,șiaduserăștireacăeltrebuiesăfiechiarînIneu,undevenise,precumsezicea,încămarțidimineața,casăașteptepeodoamnădelaArad,căreiaaveasă-ideaprețuluneiturmevândutelatârguldelaZărand,unde-iîntâlnisepeSăilășipeBuză-Ruptă.
Obositșiînfierbântat,cumera,de-abiasemaițineapepicioare.Pintea-șiluăiarpușcașiplecăsă-lcauteșisănu-imailasetimpderăsuflare;și,înadevăr,pestevreunceasdetedeeltocmailamargineaIneului,lacasaprietenuluisăuAcrișor,îlluădinpat,undezăceaprinsdefriguri,șiseîntoarsecuellacazarmă.
Licăfusesedemulteoriprinsșiaveaobiceiurilesaleînasemeneaîmprejurări:elsedădeaprins,fărăcasămaiîntrebepentruce;însăeraștiutcănudărăspunslaniciunfeldeîntrebaredecâtînainteajudecătorului.
Pentruastădatăelseabătudelaobiceiulsău.Laînceputeragalbencacearașiabiaîngânacuvintele;însăpecândseîntorceaulacazarmăeraziuă,oameniiumblaupeuliță,șifațăcuoameniiLicăpânăchiarși-npatuldemoartearfistatdreptșiîndrăzneț.Înceledinurmă,elîncepusă-șiroadămustațacudințiișisăzâmbeascăînel.
Pintea,caremergeacupușcapeumărînurmalui,îlurmacuprivireași,cucâtîlvedeamainepăsător,cuatâtmaimultseîndârjea.
—Amauzitc-ațigăsitotrăsurăși-uncopilmortlamarginea
drumului,grăiLicăîntr-untârziu;nucumvacrezic-opoțipuneșiastaînsocotealamea?!
—Nuștiu!răspunsePinteastăpânindu-se.Depărtaredevreocincizecidepașiînaintealorstăteautreioamenidevorbălaportiță.Licăaruncăochiiladânșii,apoigrăicamîncet:
—Cândmi-oivedeaeuceafacuochii,atuncisăștiicăîncepacredeînhărniciavoastrășiamătemedevoi!Eusăfiu,măi,înlocultău,tedovedescșichiardacăn-aifivinovat.
Pinteaseopriîncale,răsuflăodatădingreu,privimânioslael,darnugrăinimic.
—Știueucevreitu,ziseapoidupăcetrecurădeoameni,sămăscoțidinrăbdare,casămădaudegolînainteaoamenilor;darnusunteuomulpecaretusă-lpoțipurtadupăplacultău.
—Apoi,dacăvreau,îirăspunseLică,oșifac,amșifăcut-o.Sătevezitupetineînsuți,te-aisperiadeceeacevezi.Parcăesămămănâncideviu.
EraLicăSămădăulcaregrăiaacestecuvinte,vestitulsămădău,careacumtreceaurmăritdeunjandarmde-alungululițeidinIneu,undesefăcuseînnoapteatrecutăocălcareșiundelumeaeracuprinsădespaimă:Licăștiadarcăeprivitdintoatepărțileșioricemișcarealuievăzutădeomulțimedeochi.
—Adicăce-i!?ziseeloprindu-seîncaleșitare,caoameniirămașiînurmalorsă-lpoatăauzi.Dacăvoifivinovat,voimergelaspânzurătoare,daracumălasăînpaceșinumăcârâi;tuvezicămăducfărănicioîmpotrivire.
Pinteapuseoarecumfărădevoiemânapepușcășiiaroluă,darmișcarealuinuscăpăoamenilorcestăteaupelaportițe,șipestepuțineiîncepurăsăseadunedintoatepărțilespredânșii.
—Vezicăefăcută?grăiLicăiarîncet:acumrâdeșitu,cumrâdeu.Șisăștiicăazi,numaideparte,amsămăplimbcuțigaraîngurăprintreoameniiăștiașisărâddeprostiavoastră.
—MăiLică,bagădeseamăcăpușca-iîncărcatăși,dacă-mipierdrăbdarea,opierddetot!îizisePintea.
CutoatăcumpătarealuiPintea,câțivaoameniseluarădupădânșii,iarăundeseadunăînasemeneaîmprejurăridoi-treiinși,peste
puținlumeaseîngrămădește.Pecândeisosirălacazarmă,totIneulștiacăPintea,căprarul,l-aprinspeLicăSămădăulșicăerasă-lîmpuștepedrum,înmijlocululiței,șivreocincizecideoamenidoritorideaaflacevadesprecelepetrecuteveneauînurmalor.Pinteamergeadreptînainteșisefăceacănuvedeșinicinuaudenimic.
—Cecăutațiaici?leziseoamenilorunuldintrejandarmiicestăteaulapoartacazărmii.Haid!acasă!
—Apoide!nutemira,grăiLică,oameniivorșieisăvadămânialuiPintea;erasămăîmpuștepedrum;zicecăareelsămădovedeascăpemineșichiardacăn-așfivinovat…
—Astan-amzis-o,grăiPintea,darzicacumacă,dacăn-ajungituacumînfurci,numaiedreptateînlume.
—Așaofi!ziseLică,apoiseîntoarsespreoameniiceiarseîngrămădiserăspredânșii.Măi,adăugăapoi,sămeargăcinevadintrevoiladomnulVermeșy,lacurte,șisă-ispuiecăierinoaptei-aupieritvreo70deporcidinturmășicăeuamfostprinsșinupotumblasă-icaut.
Lică-icunoșteabinepeoameni;nuunul,cizeceplecarădeodată,fărăcasă-șideaseamadespreceeacefac,numaipentrucasăpoatăzicecășieiaufăcutcevaînnișteîmprejurăricaaceste.
—Uitecumseduc!ziseeldarmulțumitșiintrăpepoartă.Înainteacomisarului,LicăspusecăavăzutcuțitullaSăilăBoarul,șicândîiarătarăbiciul,elzisedezghețat:
—Ealmeu.Sevedecăl-ațigăsitlaMoaracunoroc,deundecredcăațiluatșicuțitul.
Maideparteelnuvoisăspuienimic,cicerusăisedeavoiesăplece,fiindcăaretreabășinuputeasă-șipiardăvremeapenimicuri.Șieradestulsăînșirenumelestăpânilorsăi,pentrucacomisarulsăsimtăcănuvaputeasă-lținăînchis,căciLicăștiasă-șialegestăpâniișiputeasăși-ialeagădupăplac,deoarecenimeninuștiasăpăzeascăoturmășisăovândăatâtdebinecadânsul.Alegeadartotoamenicutrecere,precumeraVermeșy,care,lanevoie,puteausă-ifacășieicâteotreabă.
DomnulVermeșyArpadaveatreiturmeșinusemaiîndoiacăîntimpdecâtevazilelepierdepetoatetreidacăserăspândeșteștireacăLicăafostprins.Numailipseadecâtsăaflecăi-aușipieritcei
șaptezecidegrăsunidinturmășisăintrelacomisarcuvorbele:“Perăspundereameasă-idaidrumul,casă-micauteporcii!”
IarărăspunderealuiVermeșymergeafoartedeparte,căcieleraprietencujudecătorii,dincareunulaveașieloturmăsubpazaluiLică,șiaveamaretrecereladlfișpan,careputeasă-lsuflepecomisar,casăsetrezeascătocmaicaledetreipoște.DacăLicăevinovatorinu,deastanupreaeravorba:laurmaurmelor,parcătoțiucigașiisepedepsesc!?Maialescândoamenipreacumsecadeautrebuințădedânșii…
PecânddarjandarmiiseîntorceaucuGhțălaIneu,LicăieșeacudlVermeșypepoartacazărmii,înfațalumiiadunateaici.
—Nu-țifacegândurigrele,îiziseelluiGhițăîntreacăt.Lasă-tenumaipemine.
Ghițănu-irăspunsenimic,ciprivinumailael,caomulpecarenu-lmaiatingenimic.PlecasedeacasăfărădeafigrăitvreuncuvântcuAnaoricubătrâna,fărădea-șifipusgospodărialacaleșifărădeafiaruncatmăcaroprivirelacopiiisăi;nu-imaipăsadenimic,darnimicnumaivoiasăștie.
IarăPinteaeraobositșisedusesăseculce,lăsândsămaicauteșialțiiurmafăcătorilorderele.
XIVineridupăSfântulDumitruseținujudecata.RăuțșiAcrișor
fuseserăprinșichiarînziuacândîladuseserăpeGhițălaIneu,Acrișoracasălael,iarăRăuțînpădureadelaȘicula,undeseaflauturmele.TotînaceazijandarmiiaumaiprinsîncăvreoșasealțioamenibănuițișiaugăsitceitreicailăsațidepripasînhotarulFundurenilor;însăurmacelordouăslugi,feciorulșivizitiul,erapierdută,încâtnuseștiadacăaufugitoriaufostucișișiîngropațilalocbineascuns,ceeace,dupăsângeleaflatpecapratrăsuriișidupăbălțiledesângedelângătrăsură,păreamaidecrezut.PeBuză-RuptășipeSăilăBoarulnu-iputurăprindedecâttreizecișișasedeceasuriînurmă,laSalonta,caledevreodouăpoșteînspreOradea-Mare,șinicinusemaiîntoarserăcueilaIneu,ci-iduserădreptlaOradea-Mare,undeaveausăfiejudecațișiundeseaflaușiceilalți,afarădeLică,pecarejudecătorulîlascultasemainaintedecâtpetoțiceilalțiși-llăsaseiarsă-șicautedetrebilestăpânilor.
Încăpecândseurmaucercetările,AnavenilaOradea-Mare,cupopa,vărulluiGhiță,aducând,dupăsfaturilebătrânei,șibanicudânsa,căcibanul,ziceabătrâna,dregetoatelurcrurile;darnuisedăduvoiesă-șivadăsoțul.Plecândacudeadouaoară,pentruziuadejudecată,laOradea-Mare,eaeracuatâtmaipierităcucâtomaimustrașigândulcăn-afăcutnimicspreaușurasoartasoțuluisău,pecare,dupăceleaflateînurmă,începusea-lcredenevinovat.
—Nutetulburafărădevreme,fatamea,îizisebătrâna,liniștităcatotdeauna.Așteaptăsăvezi,pentrucănuștiidacăînziuacândsevaîntâmpla—Doamneferește!—lucruldecaretetemi,elîțivapăreaatâtdegrozavcumîlveziacumînînchipuireata:așteaptăsăvezi,șidacădurerea-țivafiadevărată,plângitreizilede-arândul,apoizi:“Tu,Doamne,aivoitașa!”,teștergelaochi,caută-țiunaltizvordemângâiereșimergicuelmaideparte,căciviațaescurtășin-aitimpsăteopreștimaimultîncale.
Așavorbeabătrâna,fiindcăerabătrână;Anaînsăeratânărășinuîndrăzneasăpriveascăînviitorulîndoiosșiparcănesfârșitdelung,iarăcândochiiofurau,eiiseumpleaudelacrimi.
DarAnanueradintreoameniiînminteacăroragândurilegrelesepotîncuiba.Încetulcuîncetul,easemângâiacugândulcăGhițănusepoatesăfievinovat,șinumaicândsevăzuînmijlocullumiicese
adunaselajudecatăsimțiiargreutateapeinimaei.
CeldintâiadusînainteajudecătorilorfușiastădatătotLică,omulînaltșiuscățiv,caretotdeaunaștiasătragăasupra-șiprivirilealtora.
Anasefăcualbăcavarulcândîlvăzuintrând,șiochiieimarirămaseră,caodinioară,ațintițilafațaluiasprășinemișcată.DelaacestomatârnasoartaluiGhiță,căcidacăelscăpa,niciGhițănuputeasăfieosândit:eaurmadecicuîncordatăluare-aminte,șiinimaiseîncălzealafiecarecuvântrostitdedânsul.
Licăseștiasprijinitdestăpâniisăi,dintrecareuniieraupătrunșidenevinovățialui,iarăalții,caoamenicumultătrecere,puteausă-laperepesubmână,deșipoatecă-lbănuiau;cutoateaceste,elștiadeceevorba,aflasecămaimulțidintrejudecătoriîlbănuiescșiașaîșideterăspunsurilescurtșideslușit,neabătându-seîntrunimicdelamărturisirilecefăcusepecândfuseseluatpentruîntâiaoarălacercetare.SebizuiaLicăpecâtsebizuiapeajutorulstăpânilorsăi,darmaimultsebizuiapechiarasacumințenie.
ÎnaintedetoateelspusesecănuținemintesăfivorbitlaMoaracunorocdesprearândașșidespreslujnică,oricăSăilăsăfiplecatcuBuză-RuptădreptlaIneu,iarăcândisecitirămărturisirilecelorlalți,elrăspunsescurt:
“Sepoate,dareunu-miaducaminte”.ÎnurmăeltăgăduicăRăuțarfivenitînnoapteaaceeacuomuierelael,zicândcăn-avenitdecâtsă-ispunăc-apieritopartedinturmaceseaflaînpădureadelaFundurenișicăbirtașulșislugaluitrebuiesăsefiînșelatcândauvăzutșiofemeie.
Anaîncepusărăsuflemaiușor.Adică,atuncinoaptea,s-adusLicăsă-șicautedeturmă.
Judecătoriierauînsădealtăpărere.EradoveditcudestulemărturiiceeaceLicătăgăduia;eisocoteaudarcăeldinadinsnu-șiaduceaamintedenimicdincelecepotsăîntăreascăbănuialacăzutăasupraluiBuză-RuptășialuiSăilă,pentrucăeraînțelescudânșii.Iarăcâtpentrumuiere,eltăgăduia,pentrucasănufiesilitaonumi,lucrupentrucaremulțidintreceidefațăîllăudau,așa,întaină.
Judecătoriifurăîntărițiînaceastăpărerealor.ÎntrebatdacănubănuieștecăbirtașuldelaMoaracunoroceraînțelescuSăilășicuBuză-Ruptă,Licărăspunsecănucredecaaceștiasăfifostoameniicufețeleacoperitecel-aucălcatpearândașșiausăvârșitînziua
următoarefapteledindrumuldețară,cicăargintăriaarândașuluiafostascunsădecinevalacasaluiBuză-Ruptă,poatedevreunomalluiPintea,careleestevrăjmaș.
Cândîiarătară,însfârșit,cuțitulșibiciul,Licădetedinumăr,cașicândnus-arsimțidelocatins,șizisecălaacestenupoatesărăspundănimic,ciașteaptăcalucrulsăsedeslușeascădinmărturisirilecelorlalțibănuiți.
Răuț,Acrișorșialțimartorișibănuiți,carefuseserăluațilacerce-tareînurmaluiLică,întărirăprinmărturisirilelorpartecelespusedeLică,partecelemărturisitedeMarțiînainteacomisarului,astfelcă,pecândPinteavenilarând,atâtînminteajudecătorilor,câtșiaoamenilorceseaflaudefață,Buză-RuptășiSăilăpăreaucadovedițideafisăvârșitfaptelerele,iarăLicășiGhițătarebănuițideafistătutînînțelegerecudânșii.
CândPinteaintră,apărătorulluiLicăseridicășispusecănupoateprimiaceastămărturie,arătândînpuținecuvintecelepetrecutepecândPinteaîlduceapeLicălacazarmășicerândsăfieascultațimartoriipecareîiaduseseînaceastăprivință.
—Euîlprimesc!grăiLicădezghețat.Pintea-șipotrivisedemultșidemulteorivorbele,darcelespusedeapărătoriiluiLică,sângelerecealluiLicășifețeleneîncrezătoarealecâtorvadintrejudecătoriîlscoseserădinsăriteșiacumnumaiștiacesăzică.Spremareamirareacelordefață,elspuneadincuvântîncuvântceeacespuseseșiLică,anume,cănu-icredepeBuzăRuptășipeSăilăvinovați,căargintăriaarândașuluiafostascunsădealțiilacasaluiBuză-Ruptă,căcuțitulluiSăilăafostlăsatdinadinsîntrupulluiHanțl,căRăuțnuavenitatuncinoapteacuomuierelaMoaracunoroc,cisinguroricuvreuntovarășalsău,iarăLicăîirâdeaînfață,șicumîlvedeapeLicărâzând,îșipierdeatotmaimultcumpătulșivorbeatotmaiaprins,încâtsefăcuînceledinurmăderâsullumiiadunatelajudecată.Atuncităcușiîncepusă-șișteargăsudorilerecidepefrunte.
Cutoateaceste,lumearămasecamnedumeritășiceimaichibzuițidintrejudecătoripuseserăoarecaretemeipecuvintelelui.
AcuintrăînsăBuză-Ruptăși,puținînurmalui,SăilăBoarul,șiaceștiadeterăcercetărilorcutotulaltăfață.
Amândoierauoameniștiuțicafăcătoriderele,bănuițișichiarpedepsițiînmaimulterânduri,iarăastădatăleveneacuatâtmaigreu
săseaperecucâtnuîșiputeausprijinispuseleprinniciomărturisireșierauprigonițidecătreaceiacare-șidădeausilințasă-lscapepeLică.
Buză-Ruptă,unomînalt,grăsuliușislut,de-țierasilăsăteuițilael,tăgăduicăaplecatatuncisearalaIneușispusecăpânămarțilaamiazăziapetrecutcuRăuțșicuSăilăpelaturme,iarămaidepartecuSăilă,cucaredimpreunăs-aduslaSalonta.
—V-amaivăzutcinevaîntottimpulacesta?întrebăunuldintrejudecători.
—Nimeni,răspunsebănuitul.
—Cumațiumblatașadenimeninuv-avăzut?Decevăascundeați?
—Nune-amascuns,dar,dinîntâmplare,nune-amîntâlnitcunimeni.
—Bine!urmăjudecătorul.Euînsănupreaînțelegunlucru.RăuțaplecatspreFundureni,iarnuspreIneu.
—Luasemînțelegeresăneîntâlnimdincolodedealșisămergemmaideparteîmpreună.
—Deceasta?Buză-Ruptăsteteuntimpnehotărât.
—CasănuștieLicăSămădăulcăneducemîmpreună,fiindcăLicăneestevrăjmașșis-arfimâniatpeRăuțdac-arfiaflatcăumblăcunoi.
RăuțdovedeaînsăcupatrumărturiicăafostluninoaptealaMoaracunoroc,iarămarțipelaprânzlaȘicula,dovedeacăBuză-Ruptăspuseunneadevărșicăvreasă-lnăpăstuiască.
Săilă,intrând,văzupeBuză-Ruptăfrânt,simțicătreabalestărăuși-șischimbăînbuiguialasamărturisireacefăcusemainainte.
Elspuse,îndeosebiredetovarășulsău,căs-auînțelescuRăuțcasăfureopartedinturmaceseaflaînpădureadelaFundurenișicăînurmăs-audusprinascunslaSalonta,casăafleuncumpărător.Aceastămărturisireînsă,caremainaintearfipututsăschimbepărereajudecătorilor,acumîifăceapeceimaimulțisărâdă.
Astfel,dinmărturisirileluiBuză-RuptășidinaleluiSăilănuieșeadecâtunlucru:căeisuntvrăjmașiailuiLică,întocmaicaPintea,șicănuputeausăfisăvârșitfaptaînînțelegerecudânsul,lucrupecare
apărătorulluiLicăîlpusecuvorbebinepotriviteînvedereajudecătorilor,arătândcumLicălis-afăcutapărătornumaipentrucasănuparăa-șirăzbunadedânșii,acumcândseaflauînstrâmtoare,deșiputeasăștiecănumaieiaupututsă-ilasebiciullatrupuliubiteisalestăpâne.
Șiînadevăr,dindouăuna:oribiciulluiLică,oricuțitulluiSăilătrebuiasăfieurmalăsatădinadinslafațalocului,pentrucasă-iducăpeurmăritoripeocalegreșită,fiindcădespreoînțelegereîntreBuză-Ruptă,SăilășiLicăacumnumaiputeasăfievorba.Licăînsă,deșiarfipututsăvârșifaptelepetrecuteîndrumuldețarășiînpădure,nuputeasăfieunuldintreoameniicufețeacoperitecareîlcălcaserăpearândașul,fiindcăîntimpulcânds-apetrecutaceastăfaptă,el,dupămărturisireamaimultora,seaflalaMoaracunoroc.Ce-idrept,Pinteabănuiacăeln-astattoatănoaptealaMoaracunorocșimărturiileeraucamîndoioase,totoamenicareputeausăfiebănuițidetovărășiecuLică;singurulreazemdebănuialăasupraluiLicăeraumărturisirile,cutotulîndoioase,pecarelefăcusecârciumarulasupratimpuluilacaresosiseșiplecaseacelomcevenisecumuierealaLică:deaceeaîlpuserăpeGhițălaurmășiacumașteptaucutoțiihotărâreadelamărturisirilelui.
Înalt,latînumeri,cuochiullimpedeșicufațanemișcată,Ghițăseopriînmijlocullumii.
Înaintealuieraudoioameninevinovați,careaveausăsufereosândagrea;erapătrunsdenevinovățialor,daracumnumaiputeasăodovedească,deșieragatas-oaperechiarcuprimejdiadeatrecedreptpărtașlavinalor:ochiiluiseoprirăasupralorcașicândarvoisălezică:“Nuvătemeți,căciștiueuunlucruprincarepotsăvăscapcelpuțindeocamdată”.
Anasuspinăodatădingreu,apoirămaseîncremenită.Numaierael,omulputernicșiplindeviață:încâtevazilesefăcusenumaiumbradinceeacefuseseodinioară;încâtevazilepielițaobrajiloriseîncrețiseșiperiicapuluiîidăduserăîncărunțeală.
Cuprinsdeodureresfâșietoare,elseîntoarseoarecumfărădevestesprepartealacareauzisesuspinulși,aflândcuochiipeAna,îșiridicămâna,otraseîncetpestefrunteasauscatășiseîntoarsedreptspreLică,omulcarenu-șipierdeaniciodatăliniștea.
Într-oclipăelîșisimțitoatăfireaprefăcută.Nuovăzusedemult,
șiacumcândovedeaașadepierită,cumera,seadunădeodatăînsufletulluitoatădragosteapecareosimțisedinclipacândovăzusepentruîntâiașidată,toatădorințadeaovedeamereuferităderele,toatăalipireacătreviațăaomuluipătrunsdeiubire,șitotceplănuiseîncugetarealungilorzilepetrecuteînînchisoaresezădărniciînclipacândfațaAneiseiviînochiilui.
Elnuputeasăsepunăînprimejdiededragulaltora,căciaveanevastășicopii,iarăpeLicăîlpoțisperiacuovorbă,darnu-lpoțistârpi,fiindcăelnueomsingur,ciunîntregrânddeoameni,dincareuniiserăzbunăpealții.
Dincuvântîncuvânt,Ghițămărturisidartotceeacemărturisiseînainteacomisarului,cudeosebireanumaicăelstăruisărămânăscriscănu-icredevinovațipeBuză-RuptășipeSăilă.Iarăcândisepuseîntrebareahotărâtoare,dacăpoatejuracăLicăastatatuncitoatănoaptealaMoaracunoroc,elrăspunse:
“Nupotsăjurcăn-aplecatînnoapteaaceea,fiindcăn-amstatmereulângădânsul;jurînsăcăl-amștiuttoatănoaptealacârciumă”.
Cercetareaeraîncheiatășipestecâtvatimpjudecătoriirostirăjudecata:Licăseaflănevinovat;Ghiță,alecăruipurtăridăduserăloclabănuieli,scăpăînlipsădedestuledovezi,iarBuză-RuptășiSăilăBoarulfurăosândițipeviață.
Unulcâteunul—judecători,osândiți,bănuiți,martoriișioameniiadunați—toțisedepărtară;numaiGhițăstăteamereucuochiițintițilapământ,înluptăcuelînsuși,cudorințadea-igrăiAneiuncuvântșicudurereadeaovedeaașadepierdutăcumera.Apoi,cândlumeaserări,elseîntoarsespredânsa,ochiiiseîmpăienjenirășifațaiseumpludelacrimi.
—Iartă-mă,Ano!îiziseel.Iartă-măcelpuțintu,căcieun-amsămăiertcâtvoitrăipefațapământului.Aiavuttatăomdefrunte;aineamurioamenidetreabășiaiajunssă-țivezibărbatulînainteajudecătorilor.Șin-ampăcătuitnimic,Ano,darcerulm-alovitcuorbieșin-amvoitsăcredșisăînțelegcândmi-aiarătatcaleaceabună.
—Lasă,Ghiță,cătreceșiasta…grăinevasta,împăcatăcueaînsăși.
XII—Nutemâhni,dragulmeu,grăibătrânaadâncmișcată.Măuitla
fațata,măuitlapărultău,șinumaiîntrebces-aîntâmplat:vădeuc-afostmarenenorocireaprincareaitrecut.Nu-mispunenimic:mătemcanucumvanenorocireatasă-miparăpreamicășisă-țifaconedreptate,căcieaesteașademarecumosimțitu.Darzicsănutemâhnești:enoroculomuluicareatrecutprinomarenenorocire,căciascăpatdemultenecazurimici,caremistuiemairăudecâtdurerea.
Ghițăluăpeunuldintrecopiiși-lsărută.
—Sărmanilormeicopii,ziseel,voinumaiaveți,cumavuseserăpărințiivoștri,untatăomcinstit.
—Lasă,Ghiță,grăiAna;noișitoțioameniibunicaretecunoscteștimcineeștișinemustrămpentrugândurilerelecenevomfifăcutdespretine.
—Nuastaecinstea,întâmpinăsoțul.Cinstitnuedecâtomulcareaastupatgurilerele,pecarenimeninu-lpoategrăiderăufărădeasedaderușine;cinsteaesilapecarele-ofacioamenilorrăideatesocotiomîntreoameni.Eunumaipotsilipenimenisănulezicăcopiilorăstora:“Tatălvostrueunticălos!”
—Așae,răspunsebătrâna;multetrebuiesăfacidedragullumii,fiindcăemarenenorocireacândtestricicuea.Darcesă-ifaci?eașadată,șinualtfel.Dacăte-aistricatculumea,nutemaigătidesărbătoare,cistaiacasășitepunesă-țitorcidinfuiorultăuocămașăcurată.
—Da,dacăeștimuiere!
—Muieresaubărbat:omcumintesăfii!
—Omcuminte?Hei!multveninamadunateu,șimăcredeamomcuminte,dartotnumaiînminel-amdeșertat.
—Da,mulțumităluiDumnezeucăl-aideșertat,grăibătrâna.Șibătrânaaveadreptate:Ghițătrecuseînadevărprintr-unfeldeprefacere.
Nenorocireaîlfăcusemaiîngăduitorșimaimulțumitculumeaînmijloculcăreiaseafla.Odinioarăelcredeacăomulpoatesăfacășisădesfacă;acumsimțeacătoatevincuîntâmplareașisemulțumeacu
puținulbinedecareavuseparte.Astfel,îipăreabinecândovedeaveselăpeAna,caresebucuradecapătullacareauajunslucrurile,fiindcăeleputeausăajungălauncapătșimairău.
Apoiomulîșicaută,laamărăciune,elînsușimângâierea.Încetulcuîncetul,Ghițăîșipusetareșitotmaitaredegândcămaistăpân’laprimăvarălaMoaracunoroc,apoiîșiadunătoatăaverea,îșiianevastașicopiiișiseducedeparte,undenu-lcunoaștenimeni,înfundulBanatului,orichiarînȚară.“Și,îșiziceael,nuestecuputințăcăpurtărilebunesănustrăbatăcuvremea.”Astfel,îșidădeasilințasăuitecelepetrecute,săletreacăcuvederea,cașicândnuarfifost,șisăsepiardăîntr-unviitormaibun,pecareși-lînchipuiaadeseorica-naievea.
Înpuținelezilepetrecuteînînchisoareîivenisedesutedeorigândulsăucidăpeomulcare-lpierduseșinuodatăsimțeaînelcăepreaslabspreasestăpânisănu-lucidă,cisă-lomoareîncetulcuîncetulșisă-lducă,precumarfidorit,dejumătatesfârșit,laspânzurători;acumparcă-iveneasă-șizică:“Darce-mipasă!?celefăcutetotnusemaipotdesface”.
“Lasă-l,săracul,cupăcatelelui”,ziseelcândîlvăzuiarpeLicăSămădăul,carevenicâtevazileînurmălaMoaracunoroc.IarăAnaîlprimicuinimadeschisăpeomulcarevorbiseatâtdefrumosînfațajudecătorilorșiprinacăruicumințiescăpasesoțu-săudeprimejdiaîncareseafla.
Dupăcestetevreunceasdevorbă,Licăîșidesfăcușerparuldelabrâu,plindebani,și-ldeșertăpemasă.
Ghiță,cuprinsdeopornirepătimașă,priviaspruînfațalui.
—Decaresuntăștia?întrebăelapăsândasupravorbelor.Deaiovreuluiorideaidomnișoarei?
ElcredeacăLicăsevacutremuraînauzulacestorcuvinte;rămaserușinatcândacestaîirâseînfațășirăspunse:
—Șideunii,șidealții;cahoțm-amîmprumutatșitotcahoțtrebuiesășiplătesc.
—Șidacămăprindecinevacuei?
—Cinesăteprindă?baniisuntbanișitueșticârciumar:vinlatinefeldefeldeoamenișituieice-țidăfiecare.
—Șidacăte-așdaeudegol?
—Deastanumătem,răspunseLică.Ghițăseridică,scoasesaltarulmesei,trasebaniiînelșiiarîlînchise.
—Vezi,acumeștiomcuminte,grăiLică.Decefolosți-arfifostdacă-ispuneaijudecătoruluiceeacepoatecănicielnudoreasă-ispui.Pesteminteameatotnutreceniciunulcumintealui,nicitu,nicialtul.Lasă-i,șadălarăcoare,dacăsuntproști.Credeau,proștii,căeuîmipuncredințaînnișteoamenipecarenu-ițindestuldestrânslegațișicămăvorpăgubipemine,dacăsevorducecuRăuț,casăiavreosutădeporcidinturmamea:acumn-orsămaiianiciunul.
Ghițăsuspinăodată.Erauimitdeacestomatâtdeagerînrăutateasașisesimțeaușuratcândaflăcăînnedreptatealegiloreoasprăceartădumnezeiască.
—Darcufemeiaaceeace-aiavut?întrebăel.
—Ceeaceamcutine,răspunseLicărece.Amprins-ocăareslăbiciunedeaurșidepietrescumpeșiampus-osăvândă,ceeaceputeasăfacăfărădeacădealabănuială.Darmuiereatotmuiererămâne:erasămădeadegol,căcin-aavutinimăsăvândăunlanț,care-iplăcea,precumsevede,afarădinseamăn.
—Șipentruastatuaistinspatrusuflete,grăiGhițăîngrozit.Tunueștiom,Lică,cidiavol!
—Osimțiacum?!grăisămădăulmulțumit.Arfitrebuitsăosimțimaidemultșisăînțelegicăeuatâtdemultmătemdeceartalegilor,încâtfricaîmideschidemințileși-milumineazăcaleapecareumblu.Enebunacelacare-mizice,catine,căaresămăducălafurci,pentrucămăfacesăbagmaibinedeseamă.Înțelegituacumcăacelacareținecuminenuaresăseteamădenimic,iarăacelacarevreasămădoboaretrebuiesăsteamereucuprinsdeîngrijire,pentrucă,dearfimainevinovatdecâtcopiluldetreizile,totîifrângînceledinurmăgâtul.Tueștiomcinstit,Ghiță,șiamfăcutdintineomvinovat;acumpotsămerglesneșimaideparteșisăteduceulafurcilecucaremăsperiitupemine.
—Pentruce,Lică!?pentruce?strigăcârciumarul,cuprinsdespaimă.
—Nuziccăteduc,răspunseLicădomol:acunu-mivinelasocoteală;amtrebuințădeunomcatine.Zicnumaicătepotduce
dacă-mistaiîncale.
—Plecmâinedeaici,și-midăpace.
—Acunutelassăpleci;aistatpânăacumdinîncăpățânare;trebuiesăstaideaiciînaintedefrică.N-ammunciteudegeaba:acumtremuriînainteameacafrunzademesteacăn;acuvreausăstaiaici!
—Cevreicumine?!
—Cevreau?grăiLicărâzând.Ghiță!mulțioameniaupieritlacârciumaastașilis-agăsiturmacalededouăpoștedeaici.Decândeștituaici,n-amuritîncăniciunul.Măînțelegi?
Ghițăseridicăși-lprivicudispreț.
—Șicâtăvremestaueuaici,n-aresămoarăniciunul,afarăpoatedemine!ziseelhotărât.
Licăiarserânjilael.
—Vorbeșticafetelemarimainaintedeafigustatdulceațapăcatului,ziseapoiașezat.Poatecășieuamvorbitodatăașa,nuținminte.Știunumaicămăaflamînstrâmtorarecândamucispeceldintâiom:îmipieriserănișteporcidinturmăși-mierarușinesăspuic-aupieritșin-aveambanisăcumpăralțiiînlocullor.Apoiamucispealdoilea,casămămângâidemustrărilece-mifăceampentruceldintâi.Acumsângelecaldeunfeldeboală,caremăapucădincândîncând,pentrucătunuștiiîncă,urmăelmaicuavânt,cumîțifierbeșiclocoteștetotsângelecândtehotărăștiodatăsăpuiunlucrulacale,șicegrozavăeplăcereadea-llovipeomulcaretesupără,dea-llovitare,casă-lsfărâmi,cândte-aatinsc-ovorbăoricuoprivire,dearăsplătiînsutitșiînmiit.Adunimereuveninșiurășimânieoarbă,șicândaiadunatdestulă,atunciverșicuprisos,șinupreamultîțipasăasupracui,numaiomsăfie.Tueștiom,Ghiță,omcumultăurăînsufletultău,șieștiomcuminte:dacăte-așaveatovarășpetine,așrâdeșidedraculșidemumă-sa.Măsimtchiareumaivredniccândmăștiualătureacuunomcatine.
—Îțisunttovarăș!grăiGhițăhotărâtșirece.
—Nuteprimesc!răspunseLicătotatâtdehotărâtșiderece.Peomnu-lstăpâneștidecâtcupăcatelelui,șitotomularepăcate,numaicăunulleascundemaibine.Casăledeamailesnepefață,caută-islăbiciunea,fă-lsăși-odeiedegolșifacicuelcevrei,căciunulsemânie,altulserușinează,altreileasezăpăcește,darnueniciunul
carenu-șipierdebunulcumpătșiminteaîntreagă.Eînsăoslăbiciunedecaremătem,fiindcănuștiiniciodatăcums-oapuci;eazimaimare,mâinemaimică,șicândaicredec-ainimerit-o,daigreș:deoameniicareauasemeneaslăbiciunemăferesc,căcieitedaudegolcândlumeați-emaidragă.Ampățit-oodatăcuPintea:n-omaipatșicutine.
—Cefeldeslăbiciune?întrebăGhițăcamcujumătatedegură.
—Defemei,bachiarmaireadecâtaceasta,deosingurăfemeie.
Ghițănu-irăspunsenimic,dardupăceLicăsedepărtă,elîșiridicăamândouămâinileasupraluișigrăipătrunsdeunsingurgând:“Tecrezitumairăudecâtmine!?Săvedem!Teduclaspânzurătoarechiardac-artrebuisămergșieudehățcutine”.
XIIIBaniiprimițidelaLicăeraupemasă,șiGhițăstăteasingurșicu
ușaînchisăînaintealor,cercetândcuîncordatăluareamintefiecarebucată,casăvadădacănuaflăvreunsemnpevreunadinele.
Erahârtie,argintșiaramă,însăhârtiile,afarădedouăbucățimaimarișideunamică,eraunouă-nouțe,cammototolite,darîncăneîmpăturate.Peunadinhârtiilemarieraopatămaredecerneală,iarădintr-unamaimicălipseaobucată;daracesteanuputeausăfiesemne.
Ghițăprivicâtvatimpdezamăgitlabani;cutoateacestea,îipăreabine,căcilaurmaurmelorelaveadreptlaopartedinaceștibani,muncisepentruei,îicâștigaseparacuparașii-arfipărutrăudac-arfitrebuitsă-ideajudecătorului,ceeaceerahotărâtsăfacăcubaniice-arfiavândvreunsemn.
Dupăcetraseiarbaniiînsaltarulmesei,elseplimbăcâtvatimpprincasă.Îieracașicândarfifurândoarecumaceibanișiseîntrebamereucuprinsdeîngrijaredacănucumvaîșipuneelînsușiocursă,ținându-iladânsul.Arfivoitsă-iiașisă-iaruncepefereastră;însăelnuputea,segândeacâttrebuiesămunceascăunomcadânsulpentrucasăaduneatâtalaunloc,șinu-llăsainimasă-ideadinmână.
Atreiazierasâmbătă,ziuaîncaresenumăraubaniișicândtrebuiausăfietoțidefață,unobiceibun,rămasîncădinvremilebune,șimaialesobiceiuldecareGhițănus-arfipututlepădaniciodată.
ÎncădelaînceputAnaeranedumerită.Îipăreacăsuntpreamulțibanideastădatășinuputeasădepărtezedelasinegândulcăhârtiilenouă-nouțeauvenitdelaunulșiacelașiom.
Iarăbătrânasebucuracăsăptămânaaceastaafostașadebună.
—Ebunăaceasta?întrebăeacândvăzuhârtiadincarelipseaobucățică.
—Să-mideaDumnezeutotdeaceste!grăiGhițănumărândmaideparte.
Anaprivilahârtiecutotdinadinsulșisângeleîipieridinobraji;dareanugrăinimic,deoareceerașibătrânadefață.
Înurmăvoisă-igrăiascăluiGhiță,darnuputea.Îlbănuiseodatășisetemeasă-lmaibănuiască.Așae!dargândulrău,încuibatodatăînminteaei,nuomailăsasă-șivieînfire,setemea,easingurănuștiedece,șimaialesseara,dupăceGhițășibătrânaadormiră,capulîncepuaiseînfierbânta.
“Trebuiesăafluadevărul,dedragulcopiilormei,dacănudealta!”ziseeahotărâtă,apoisedetejosdinpat,căutăcheile,deschisetiptil,caohoață,ladașiscoaseteanculdehârtii.Apoiseduseînodaiadelângăbirt,făculimină,încuieușa,desfăcucumânatremurătoareteanculșiîncepusăcercetezehârtiile.
—Astae!grăipunândlaopartehârtiadincarelipseaobucățică.Jurpesfântacrucecăamvăzut-oînmâinileei!
Eacercetăapoihârtiilenoipecarelebănuisedinînceput.Unadintreeleparcăeraîmpunsăcuacultocmailamijlocși,cercetândmaideparte,eaaflăcincizecișitreidebucățicareerauastfelîmpunse,cașicândarfifosttrasepeosârmăsubțire.
Eapusehârtiileunapestealta,apoiseîntoarsecucapulridicatlasoțu-săuși-ldeșteptădinsomn.
—Ce-i?!Ces-aîntâmplat?!întrebăelsperiat.
—Vinocumine!îiziseea.Elseridicăcugrăbireșiplecăbuiguitînurmaei.
—Deundeaitubaniiăștia?întrebăea,arătândlahârtiiledepemasă.
Ghițătresări,cuprinsdespaimaucigașuluiprinsasuprafaptei.
—Maiștiușieu?!răspunseel.Deladrumeți.
—Ghiță!îiziseea.Nutejucacudracul!Baniiăștia,câțisuntaici,toții-aiprimitdelaunsingurom.Hârtiaasta,dincarelipseșteobucată,afostodatăînmânamea:i-amdat-ofemeiipecareoștiișitu,înziuacândafostucisă,iarăacestecincizecișitreidebucățisuntînsemnatecuacelașisemn,șitotașatrebuiesăviedelaunulșiacelașiom,șianume,delaea,căcilaeaamvăzutbaninoicașiaceștia.Dindouăuna:oritueștiamestecatîntrebileaceste,șiatuncinuebine,orinueștiamestecatșinuștiisătefereștideoameniirăi,șiatunciiarnuebine.Dacă-iașa,apoipunechiaracumcaiilatrăsură,căcivreausăplecdeaicicucopiiimei.
Earămasecamzăpăcităcândvăzucăel,înlocdeasetulbura,opriveștecudragosteșibucurie.
—Copiiiaceiasuntșiaimei,ziseel,lasă-inumai,căegrijameadedânșii.Carevasăzică,suntînsemnatehârtiile?Șieuamcăutatsemnepeele,darn-amgăsitniciunul.Cefeldesemneacela?
—Iată,răspunseAnamaidomoală,punândhârtiileînfațaluminii;veziîmpunsăturaaceasta?
—Ovădacum!ovădpreabineși-lținmintepeomuldelacarele-amprimit.Eunom,urmăelpestepuțincamînsilă,pecarenu-lcunoști,daraisă-lcunoștiîntr-ozi.
Grăindaceste,elseapropiededânsa,îiluăcapulîntremâinișiosărutămaidemulteoripefrunte.
—Sănu-țifacigândurirele,ziseeliar,șisănutemiridacămăveivedeacâteodatăcamschimbatdinfire;eutrebuiesăscotlacapătunlucrugreu.Acummăduc,chiaracum,casăfiumâinedimineațăaici,așacanimenisănuștiec-amfostduspestenoapte.M-aiînțeles?Du-teșiteculcășifăcașicândn-aiștinimic.
—Darundeteduci?îlîntrebăeaîngrijată.
—Amsă-țispui,răspunseel,apoistrânsehârtiileșiplecă.Pestepuținelcălăreaîntreapătmarede-alunguldrumuluidețarăspreIneu,iarăpelamiezulnopțiiîlașteptaîntr-unadinodăilemairetrasealecazărmiipePintea,caresedusesecubaniilaarândașul.
—Puținătreabă,grăiPintea,dartoteceva.Artrebuisăaimărturiicăaiprimitbaniidelael;însăLicăeomvicleanșin-aresă-țideadecâtîntrepatruochi.
—Atuncicesăfacem?întrebăGhiță.
—Multearfidefăcut,grăiPintea,numaidac-aifituommaiviclean,dacăn-aifiatâtdeprost,casă-lapericândvreisă-lsurpi.Știitucăslugata,Marți,eomulluiLică?
—Marți?!strigăGhiță.
—Nuteaprinde,îlîntâmpinăcăprarul.Acumtrebuiesă-lții,căcialtfelnisestricătoatătreaba.I-amgăsiteunoimașiluiMarți.Îțispunnumaiatât,căamaflatmulte,darîncănudestule,căcideLicăcuuna,cudouănutepoțiapropia.Dacăm-ajutăDumnezeu,încâtevazileamsădaușideceidoimorți:lesuntpeurmă.Nus-asfârșitîncă
judecata:maiva—fiechiarpânălaîmpăratul!Iacace-țispuneuție:baniiîmpunșicuaculsuntdelabancă,undehârtiileseținînteancuridecâteosutădebucăți,trasepeosârmăsubțire,canimenisănupoatăfuradinteancfărădearupesârmaoripeceteadelacapătulei,șieștiutcădomnișoaraaceeaaluatbaniidelabancăînaintedeafiplecatdelaIneu;argintuledelaarândașul,însăelaavutmaialeshârtiimari,însemnatelauncolțcuoslovărotundășiocrucelângăea,șiaur,totgalbeniîmpărătești,lacaretotaltreileazimțepilit.Te-aisimțitudestoinicsămi-ldaipeLicăprins,cândaregalbeniorihârtiiastfelînsemnateînșerparlael?
—Ți-ldau!răspunseGhițăhotărât.
—Maidomol,grăiPintea;ăsta-ilucrugreu…Mătemcăaisănestricitoatătreaba.Săștiiunlucru.Licăareacumtrebuințădebanicasă-șipoartejudecatamaideparte,și,precumsevede,aredegândsătepunăpetinesă-ipreschimbișipoatechiarsă-ivinziaurșiargintărie.Tuprimeșteorișice,vinolamine,șieuîțischimb,adicăîlpunpearândașulsăschimbe,fărăcaelsăștiecăeștitulamijloc.Seînțelege,tudeducitotdeaunalaAradorilaOradeașifacicașicândaifischimbatacolo.
—Șidac-așintraînvreoîncurcătură!
—Grijameadeasta!TucautănumaisătepuibinecuLică!ÎnzorideziGhițădormeaiarînpatulsăușivisacă-ldăpeLicăprinsșivedecumPinteascoategalbeniicuzimțiipilițidinșerparullui.IarăAnaîșistăpânearăsuflareacasănu-ldeșteptedinsomnulsăudulce.
XIVZiuaurmătoare,deșteptându-sedinsomn,Ghițăeraneliniștit.Își
aduceaamintecelepetrecutepestenoapte,darșilegândeacașicândle-arfivisat,șiparcănu-iveneasălecreadă,iarcândîșidădeaseamacăeleînadevărs-aupetrecut,îierarușinedecelecefăcuseșisetemeacă,maicurândorimaitârziu,sevadadegol,șinunumaivastricatoatătreaba,darîșivabăgatotodatășicapulînprimejdie.
“Nu!îșiziseel,eunupotsăofacaceasta;n-amînmineinima,n-am,precumPintea,dibăciapecareartrebuis-oam,pentrucasăopotface.”
Deaceea,cândAnaîlîntrebădesprecelepuselacalepestenoapte,elrăspunsecăebineșicătoates-aufăcutși,dândacestrăspuns,elnuspuneadecâtadevărulpecareîlsimțeaatunciînsufletulsău.
Anaînsăeraadâncjignită;eaarfidoritsăaflemaimulte,sesimțeaîndreptdeaceresăștietotșinuputeasă-liertepeGhițăpentrulipsaluideîncredere.
—Vorbeșticumine,îiziseea,cumaivorbicuunstrăin,cuuncopil,cumaivorbicuoslugă,pecareoțiicusimbrie,fiindcăaitrebuințădeea.
ȘiAnaaveadreptate.Adouazi,cândLicăseîntoarseiarpelacârciumă,Ghițăsimțicănuștiecearesăfacă.ÎntâiaoarăînviațaluiîierarușinedeLică,sesimțeaoarecummainetrebnicdecâtdânsulșisetemeaînzecitderăzbunarealui.
IarăLicăeravesel,eraprecumnufusesemainainte,omcuinimadeschisă.
BunulDumnezeuarânduitcacopilulsăseiaîntrutoatedupăoameniimari,șiPetrișor,băiatulluiGhiță,voiașielsăaibăcuoriceprețunbicicaneneaLică,dacănupoatesăaibădeocamdatăchiarșiunulcadânsul;Analuasedaruncaierșisepusesesă-iîmpleteascăunul.
—Cearesăiasădeaici?întrebăLică.UnbicipentruPetrișorvoinicul.Ei!dacă-iașa,las’pemine:ce-adatârgulșinorocul!ținecapătul,să-iîmpletesceuunbicicumîlștiueuîmpleti.
Anarămasepelaiță,ținândcapătulpletei,iarăLicăstătea
înainteaeiși,împărțindfuiorulînoptșuvițe,începusăîmpleteascăînoptcoarde,cumeanumaivăzusemainainte.Șicumelîmpletea,eaprivealadegetelelui,carestrângeaupleata,răsuceaucoardași-oîmpleteaucumăiestrieîntrecelelalte,privealamânalui,carenuatinseseniciodatăsapa,nicicoarneleplugului,cinumaibiciulușurelșifrâulcalului,lamânaalbășiladegeteleluisubțirișilungi,privealacămașaluialbăcafloricelele,lafațaluirasăneted,lamustațaluilungă,laochiiluiverzui,careacumsemișcaucuatâtavioiciune,priveașiascultavorbelevesele,carecurgeauîntrunapestebuzelelui,priveașiascultași-șiaduceaamintedeomulreceșiasprulafață,pecare-lprivisecuuimirecopilăreascăatunci,înziuaaceea,cândelsosisepentruîntâiaoarălaMoaracunoroc,peomultăcut,pecare-lcrezuseodinioarăașaderăușideprimejdiosșicareacumîșipetreceatimpulcudânsașisebucuracândvedeacăPetrișorsaltădebucurie.
ȘipecândAnaprivea,ascultașigândea,oarecumfărădevoie,laceleceaufostșilacelecesunt,pleatascoasăînpatrudungiselungeamereu.
—Frumosaresăiasă!îiziseea.
—S-arputeaoaresăiasăaltfel,răspunseelcamcujumătatedegură,cândonevastăașadefrumoasăîiținecapătul?Mienumi-arpăsa,adăugăapoipestepuțin,dac-arieșișilungcâtpostulPaștilor.
Anasetulburăși-arfivoitsădeacapătulsă-lmaițieșiUța,carestăteacâțivapașiîndosulei;dareasefăcucănuînțelegeșiîncepusăvorbeascăcucopilul.
DeaiciînainteLicăîșirărivorbele,începusăsubțiezecoardele,săîmpleteascămaiiuteșiîncetulcuîncetuliarsefăcuomulcufațăreceșiaspră.
—Numaiammult,ziseelînceledinurmă;sfârșescnumaidecât;codirișteaofaceuapoisingur.
PeAnaomâhneauacestecuvinte.Pornităspreveselie,precumera,arfidoritsăvadătotfețevesele,șisesimțeacuatâtmaijignităcândștiacăeaînsășiastricatvoiabunăacuiva:umbladardinadinssă-laducăiarlavoiebunăpeLică,să-llaseprecuml-agăsit,și-iveneaoarecumsăplângăcândvedeacănuizbutește.Eaîizâmbeaînochi,îiarătaîntoatechipurilecăsebucurădevorbelelui,iarăcândelsedusesăcauteonuia,dincaresătaiecodiriștea,îșiluăcopilulde
mânăși-iziseveselă:“Haișinoisă-iajutămluineneaLică”.
Ghițăumblaînvremeaaceastadupătrebilesale,însăcândelseîntoarseiarlacârciumă,Licăședealamasadesubcerdacșităiacuvârfulcuțituluicrestăturipecodirișteafăcutăgata,iarAnastăteaîndosulluișipriveapesteumărulluicumlucrează,șicumstăteaașa,easerezemacudreaptademasă,iarăstângaoțineapecellaltumărallui.
Ghițărămaseoclipăamețit,apoisedepărtăiute,casănumaivadă.
“Nu!îșiziseel,deastanum-amtemutniciodatășinumătemniciacum.”
Șiînadevărelnusetemea,darăfierbeacutoateacesteînel.ÎșiaduceaamintevorbeleluiLicădespreslăbiciunepentrumuiere,înțelegeagândulluișisetulburacândsegândeacăLicăcredec-arficuputințășicăAna,chiarea,înnesocotințaeicopilărească,îlîntăreșteînaceastăcredință.Dartocmaideaceeaelînsușinuvoiasăînțeleagănimic,șipesteojumătatedeceas,cândsevăzuiarsingurcuLică,elsearătămaideschislainimădecâtdeobicei.
Pinteaavuseobunăpresimțire.Lică-iaduseastădatăluiGhițăpatruhârtiimariși,punându-lepemasă,îigrăi:
—Înjumătate:câtție,atâtmie,darlaacestesăbagimaibinedeseamă,fiindcăausemne.
Ghițăprivicâtvatimplahârtiișilasemneleceacumîieraucunoscute.
—Teînțeleg,ziseelapoi;nuceridecâtcincizecilasută;ceilalțicincizecisăfieaimei,cabanidecheltuială.Eutesfătuiescînsăsă-țialegivreunaltompentrutreabaasta:nutetemitucăiaubaniiăștiașimăduccueilajudecătorie,casăspuncă-iamdelatine?Aifacebinesătetemișisă-midaipace.
—Dac-aiaveadegânds-ofaci,numi-aifispus-o,răspunseLică.Poatecătucrezic-aiputeas-ofaci;teștiuînsăunomdestuldecumintepentrucasăsimțice-arurmadeacolopentrutine,șiteștiuomcareținelabani.
Ghițăseștiașielînsușiomcareținelabani,dartocmaideaceeanuvoias-oafledelaalții.Elluăbaniișiîipuseînladă,apoiscoaseunteancdehârtiimaimicișideteluiLicăjumătateaceisecuvenea,
zicându-șimereu,pecândnumăra:
“Amsă-țiarăteuțiecătotnuținlabaniatâtdemultcumcrezitu.”Șiînadevăr,elnuașteptadecâtnoaptea,pentrucasăplecelaIneu.SearaînsăLicăiarseîntoarselaMoaracunorocși-iadusezecebucățidehârtie,casănu-ideatimpderăsuflare.
—Dacăn-aidestulmăruntlacasata,îiziseel,pleacămâinelaArad,casăschimbi.
—Așaîmiparecăam,îirăspunseGhiță,și-ideteaproapetoțibaniimărunțipecareîiavealadânsul.
ȘinumaicândseîntorceadelaIneu,GhițăsimțeacăLicăaredreptate.ElîidăduseluiPinteacelepatrusprezecebucățidehârtie,darnu-ispuseseunlucru:căjumătatedinbanisuntaisăi,ci,dimpotrivă,stăruisecajandarmulsă-ischimbebaniideplini,pentrucaLicăsănusimtănimic.Îifuseseînmaimulterândurivorbapebuze,însătotdeaunaîșizicea:“Adicădecefolosarfidac-armaiafla-oșiasta!?”Iaracum,cândseîntorcealaMoaracunoroc,îșipuneadegândcăi-ovaspuneîntr-altrând.
—Într-altrând?Da!însăîncurândelseîncredințăcănupoatesăi-ospună,șicucâtseîncredințadespreaceasta,cuatâtmaidinadinssefereadePintea.
Șiomulfoartelesneseîmpăcăcupăcatelesale.“Ei!cesă-mifac!?îșiziseGhițăînceledinurmă.Așam-alăsatDumnezeu!Cesă-mifacdacăeînminecevamaitaredecâtvoințamea!?Nicicocoșatulnueînsușivinovatcăarecocoașăînspinare:nimenimaimultdecâtdânsuln-ardorisăn-oaibă.”
Șifiindcăaveaunpăcatpecarenu-lputeastăpâni,elnicinu-șimaidădeasilințăsă-lstăpâneascășiselăsacutotulînvoiaîntâmplărilor.Apoielnicinumaieraomcinstit;lumeatotîlcredearău.Câteodată,cândîlapucafricadepedeapsăoriderăzbunarealuiLică,elîșipuneadegândcăaresăpleceșisăseducă,încâtsăisepiardăurma,însăeliarsedumereașiașteptacaLicăsăvinăiarcubanii.
Astfel,trecutoamnașiveniiarna,trecușiiarnașisosiprimăvara.Pinteasefăceadinceîncemainerăbdător,căciaflaseînceledinurmășipeoameniiîngropați;arândașulaveafierbințelidecâteoritrebuiasădeabanimărunțipentrubaniipecareîiagonisisecumultăosteneală;Ghițăînsănuaveaaltăvorbădecât:“Ți-ldaulegat,dartrebuiesăbagdeseamă,casănustrictoatătreaba”.Iarămaideparte
elrâdeaînpumnioritremuradefrică.
CăciadunasemulțibaniGhiță,atâtdemulți,încâtînfiecareziîșizicea:“Multastrânsarândașul!”,darprecumadunabanii,elscăpătamereuîngândulsău.
ÎnvremeaaceastaLicătrăiazilealbe.ElveneadespelaMoaracunoroc,șidecâteoriveneaeraveselșibunșiomcudaredemână.Șifiindcăeraveselșibunșidarnic,țiganiidelaIneuprinseserăslăbiciunededânsulșitreceaufoartedespelacârciumăcasăîntrebedacăn-avenitcumvaoridacănuaresăvinăîncurând,casă-șipetreacăcutovarășii.
Iarăcândeiîlgăseau,sepuneausă-icânte,șiatuncivenearândullaUța,femeieînaltă,smeadășisprintenălavorbă.
Licănujucadecâtfoartearareori,șiatuncimaialescuAna,cucopilulori,pentrucaglumasăfiedetotbună,cubătrâna.Îiplăceasăstea,săpriveascășisăasculte,fiindcăeradestuldeprivitșidestuldeauzit,fiindcăUțajucacumsejoacălacârciumășivorbeacumsevorbeștelabirt,fărămultemarafeturi,fărămultînconjur.IarăcândUțamergeapreadepartecuveselia,Licăîizicea:“Maiastâmpără-te,fă!preateobrăznicești”.Dareaatunci,parcătocmaiînciudalui,sefăceacuatâtmaidezmățată.
Bătrânadădeamiloasădinumerișiziceaașaînea:“Ei!cesă-ifaci!Așaalăsat-oDumnezeu!Păcatulei!”
Analaînceputsetulbura,înurmăseînscârbeașidezmățărileUțeiîipăreausarbede,șinumaitârziusedeprinsecuele,ba,cândUțaziceacâteunaneclătită,stăpânaeisimțeaunfeldemâncărimeșiprindeapoftasăzicăunașimaibună.AtunciLicărâdeadintoatăinimașinulipseaniciodatăazice:“Bată-tesătebată,dardemultn-amrâsașadecupoftă”.
IarGhițănurâdea;sefăceacănupricepegluma,șicândvedeapeLicăînvârtindu-sepelângăAnaoripeAnatrăgându-selaLică,elseduceapeiciîncolo,casănuvadănimic,fiindcă-ieragreusăvadăși-ldureainimacândsimțeacumAnascapătădinceînceîngândulsău.Darcâteodatăîipăreacăeaîșidăsilințăsă-lținăpeLicădepartedelasine,șiatuncielîșifăceamustrărișisimțeaînzecitticăloșialacarecăzuseelînsuși;deaceeaparcă-iveneasăsebucurecândiarovedeacăutându-lcuochiipeLicăorilegându-sedeel,căciacumeraudeopotrivă.
LaînceputulSăptămâniiLuminate,PinteatrecupelaMoaracunorocși-lluăiarpeGhițădescurt.
—Cesă-ifac!răspunseGhiță.Eomvicleanșinu-lpotprinde.Dac-așșticândarebaniilael,te-așvestioril-așprindefațăcucâțivadrumeți.Mătemînsăsănumădaudegol:șituștiică-mipunchiarcapulînprimejdie,fărăcasă-lstricpeel.Îțispundrept:îmivinesă-miiauboscârțeleșisăfugdeaici.
—Bine,bine!grăiPintea.DarDumnezeusătefereascăpetinesănutepunăpăcatulsămăînșelipemine!
Ghițănurăspunsenimic.Bătrânaîncădemultumblacugânduldeapotrivilucrurileastfel,casă-șipetreacăPaștilecutoțiiîmpreunălaunadintrefeteleeidinIneușitotdeaunaseîntristacândGhițăzicea:“Dacăsepoate”.NumaidecâtdupăplecarealuiPintea,Ghițăsedusedarlaeași-ispusecăsepoateșisă-ivesteascăprinvreundrumețpeceidinIneudespreaceasta,casăfacădinvremetoatepregătirile.
—Bine,gineredragă!grăibătrâna,cuprinsădeviebucurie.Dumnezeusătebinecuvântezepentruaceastăhotărâreata,căci,precumtupreabinevezi,eusuntbătrână,șicineștiedacănevamaifidatsăpetrecemozidesărbătoareîmpreună…
Eraînadevărmișcatăbătrâna;nu-șiaduceaamintesăfipetrecutvreodatăînviațaeisfintelesărbătorialtfeldecâtîmpreunăcuceimaideaproapeaisăi,afarădeanultrecut,cândPaștilecăzuserătocmaiîntimpulmutăriilorlaMoaracunorocșiparcănuerauPaști,parcă-ilipseadarulpentrutotanuldacămaipetreceașiacumcaînanultrecut.
MareerașibucuriaAnei,caredemultnu-șivăzuserudeleșiprietenelecucarefetise,marebucuriacopiilor,caretotdeaunaaveaudordeIneu,undecăpătaudaruridelamătușilelorșigăseaualțicopiicadânșii.
Anașibătrânasepuserălasfat,deoarececumânagoalănuputeausămeargă,șimaialesAnasimțeaîneaoputernicăporniredeasearătacănumaiesăracă,precumfuseseodinioară,șiparcăi-arfivenitpoftasărisipeascăacumdeodatătotcecâștigaseîntimpdeunan.
Pecândelestăteaudesfat,Ghițăseaflasingurînodaiadelângăbirtși-șinumărabanii,îinumărasingur,fărăzgomot,șiascuțindu-și
mereuurechea,pentrucasă-iascundăîndatăcearsimțicăseapropiecineva.
ÎnclipacândvăzusemânialuiPintea,elluasehotărâreadea-șitrimitenevastașicopiiidesărbătorilaIneușideaseduceastfel,neștiutdenimeni,săcauteundevaunlocascuns,undesă-ichemeînurmălasineșisă-șipetreacăzileleviețiipierdutînlumeșinesupăratdenimeni,deoareceLicănuputeasă-lvândă,iarPinteanuștianimic.Însăchiarlaceldintâipasfăcutpentrupunereaînlucrareahotărâriisaleelîncepusășovăiască.Îldureabucuriabătrâneișiparcănusesimțeadestuldetarecasăocurmeînziuahotărâtăpentruplecare,îldureacuatâtmaimultcucâtvedeaîneatotodatădurereazguduitoarepecareovorsimțicutoțiiînziuacândnu-lvormaigăsi.Apoi,dacăfugeadefricaluiPintea,numaipuținsetemeacă,fugind,Licăîivagăsiurma.Acum,însfârșit,cândîșivăzubaniiadunațiatâtdemulțilaunloc,îlcuprinsecuoputerenecovârșităgândul,venitcadinsenin,căLică,știindu-lcăarebanimulți,vaveniîntr-ozisă-iiadeladânsul,șidupăce-șipuseiarbaniiînladășistinselumina,elseopriîngrozitînmijloculodăiiîntunecate:vedeaparcă,departe,dincolodedealuldespreIneu,învaleatăcutășipustiicioasă,trăsurapărăsitălamargineadrumuluișicopilulomorâtșiaruncatpeiarbastropităcusânge.
Nu,nueradestulcăseduce;trebuiasăseducăașa,canimeni,șimaialesLică,sănu-ipoatădadeurmă.
IarAnanusimțeanimic;capuleieraplindecolaci,deouăroșii,deplăcinte,gânduleieradusînlumeacăreiadoreasăisearate.MarțisearatrecupelacârciumășiLicăSămădăul,căruiaGhițăîitrimisevorbăc-arfiavândsă-ispunăceva,dareanuștianicicândelavenit,nicicândaplecat.
Licănustătusemult.Ghițădorisenumaisă-lîntrebeîntainădacănuarecumvabanideschimbat,fiindcăaredegândsămeargăpestesărbători,neștiutdenimeni,laPesta,casăschimbeceareladânsul,maialesgalbenii,pecarenuîndrăzneasă-ideaaiciprinapropiere.AșacredeaelcăvaputeasăalungeoriceprepusdinmintealuiLică,pentrucanumaiîntr-untârziusă-ivinăgânduldeaștiriciîncotroaplecat.
—Am,răspunseLică.Nevastacândîțipleacă?
—Sâmbătădecuseară.
—Atuncitumăașteaptă,căviuneapărat,fiesâmbătăseara,fieduminicădimineața,și-țiaduc,îțiaducfeldefel.
Ghițăîncepusătremure.Acumnumaieravorbanumaisăfugă,cisă-lșifuretotodatăpeLică.
“Dac-ofac,săofacbaremdeplină!”îșiziseelamețitdeacestnougândșinumărândcuneastâmpărceasurilece-imairămâneau.
Sâmbătăpelaamiazăzi,însfârșit,cândtoateeraupuselacale,toategătitepentruziuadesărbătoare,elspusecănupoatesăplece,celpuținnuchiaracum,deodatăcuceilalți,fiindcăaresă-lașteptepeLică,delacareaprimitvorbă.
—Atuncinicieunumăduc,grăiAna,pentrucareaceastănouăhotărârealuiGhițăveneacauntrăsnetcăzutdinsenin.
—Aiînnebunit?ziseel.Le-ațitrimisvorbăcăveniți,ațifăcutdinparteavoastrătoatepregătirileșiacumnumergeți?Duceți-văvoișivăpetrecețisărbătorile,cașicândeunicinuașfi;cuatâtmaibinearesăvăparădacăvoivenimaitârziu.
—Eunupotsă-mipetrecPaștilefărătine,grăinevasta.Tegândeștecearzicelumeacândte-așlăsasinguraici.
—Ei!vorbedegeaba!Vreausăteduci!
—Deceterăsteștilamine?ziseAnamâhnită.Ghiță!spune-mi,ceaitu?Decenu-mivorbeștipefață?
Ghițăseplimbăcâtvatimpprincasă,apoiseoprilafereastrășipriviafară.
—Îmistaiîncale,ziseelînceledinurmă.Anasimțiîneapornireadeaplecafărădeîntârziere,pentrucasănusemaiîntoarcăniciodată;îipăreacănumaipoatetrăicuomulcarei-agrăitodatăacestecuvinte;eraînsăînsufletuleișicevamaitaredecâtaceastăpornire.
—Tocmaideaceeavoiescsărămân,răspunseea,șiamsărămân,pentrucănumălasăinimasăplec.Grozavte-aischimbattudecâtăvavreme:abiamaiținmintedecândnum-aiatinscumânașinumi-aizisovorbăbună;darsănucrezicăașamăveialungadelatine.Ținlatine,Ghiță,strigăeaîndărătnicită,țincutoatăinima,șicucâtteveifacemaiaspru,cuatâtmaidinadinsamsățin,șiți-ospunaceastatocmaifiindcătevădcănuvreis-oauzi.
ȘiînadevărGhițănusetemeadenimicmaimultdecâtdeniștecuvintecaaceste,șiacum,cândleauzi,elsesimțicașicândarficuprinsdeunpăienjenișpecarenuseîndurasă-lrupă.
—Grozavți-edemine!ziseel.Spunedrept;vorbește-miînfață:vreisărămâi,pentrucăștiicăaresăfieșiLicăaici.
—Eștiunnetrebnicșigrozavtrebuiesătefiticăloșittuîntinepentrucasă-mispuiceeacenucrezinicituînsuți,ziseeașisedepărtăfărăzgomot.Apoi,dinprag,eaîimaiaruncăvorbele:Tueștiacelacaresepleacăînaintealuicaoslugă,iarnueu,Ghiță!SănefereascăpenoiDumnezeusănuaitucumvacevapesufletultău,căatuncitoatăviațanoastrăemaireadecâtorobie!
Ghițăolăsăsăseducă,bachiarsebucuracăeaseduce,fiindcănu-imaiveneasăcreadăcăacumeavarămâneașiniciodatăhotărârealuideaplecanufusesemaitarecaacum.Înadevăr,viațaeinueradecâtorobie,orobiedecarenumaiputeascăpadecâtașa,dacăseduceauînlume.Eaputeaîncăsăfiefericită;elînsuși,niciodată.
DarGhițăseînșela.Bătrânaplecădecusearăsingurăcucopiii,singurășimâhnităpânăînadânculinimii.Eaîșisărutăladespărțirecopila,osărutăodată,dedouă,osărutădemaimulteori,cașicânds-ardespărțipevecidedânsa,cașicândacumoarmăritașinumaiacumarsimțicăeatrebuiesăîmpartăbucuriișiamaruricusoțulei.
Darinimaîieragreașitrebuiasăși-oușureze.
—Euvorbescarareori,ziseea,deșitotdeaunaspuncammulte.Așa-miestefirea.N-amînsăobiceiuldeamăamestecaîntrebilealtora.Voisuntețicopiiimei;n-amstăruitînsăniciodatăsăfacețialtfeldecâtașacumvătrageinima.AcumînsămădoareinimacândvădcăpentruLicăvoipărăsițineamurilevoastredesfintelesărbătorișinuvămirațidacădorescsăascultațiodatășidemine;nuvălăsațipreadepartecuoamenicaLică.Ebinesă-icrezipeoamenibuni,fiindcăașatebucurimaimultdedânșii;Licăeînsăomrăudinfire.Nuv-amspus-opânăacum,fiindcăn-aveampentruce;acumvăzicsă-lținețimaidepartedevoi.
Bătrânagrăișiseduse,iarGhițășiAnarămaserăcuMarțișicuUțalaMoaracunoroc,care,caniciodatămainainte,parcăstăteapustieșiîntunecatăînurmabătrânei.
—Ei!cesă-mifaci!?grăiGhiță,cândîșivăzuzădărnicitastfel
planul.Sevedecăacestaenoroculmeu,șidac-arfinenorocireamea;cinepoatesăscapedesoartace-iestescrisă!?Poatecăemaibineașa.
Atâtsesimțeadeticăloșitșideslabînelînsuși,încâtnumaiputeasă-șideaseamacepoateșicenupoatesăfacă,șiașa,încetulcuîncetul,selăsaînvoiaîntâmplăriișiașteptacuoleneșănepăsaresosirealuiLică.
Sosindduminică,înziuadePaști,pelaprânzulcelmic,dimpreunăcuRăuțșicuPăun,unalttovarășallor,toțitreicălări,laMoaracunoroc,Licăsesimțicamscosdinsăritecândnu-lgăsipeGhițăsingur,precumfusesevorba.Elînsănugrăinimic,șiaruncănumaiotraistăcuscule,pecareoadusesecusine,într-uncolțalcasei.
—N-ampututsămădesfacdedânsa!grăiGhiță.
—N-aiputut!?Trebuiesătedesfaci,îirăspunseLicăaspru.Vasăzică,euumbluașadupăpoftainimiitale.Amadusbani,aurșiargintărie,șinupotsăleportcumine.Fă-irândsăplece.
—Cumsă-ifac?
—Ce-mipasămie!?Fă-irândșiatât!Cum?asta-itreabata.Ghițăvedeaparcăiartrăsurapărăsitălamargineadrumului,cucopilulmortlângădânsa.
—SătefereascăDumnezeudeoameniicareauslăbiciunedevreomuiere!urmăLicăaprins.
—Slăbiciunenuam,grăicârciumarul.
—Nuai!ziseiarsămădăul.Bine!Înțelegitucălucrulăstatrebuiesăajungăodatălauncapăt.Lasă,că-ipuneucapătul!Binec-arămasaici.Amastăziogrozavămâncărimeînmine,adauseapoiașapentrudânsul,șiîmpinsecupiciorultraistaîndosuluneilăziceseaflaînapropiere.
Dupăacesteelieșiprinbirt,pișcădepulpăpeUța,carestătearezematădeușchior,încâteațipă,șisedusemaidepartelaAna,carestăteaînainteacerdacului,pusăpegânduriasupracelorcesevorfipetrecândîncasă.
—Facrămășag,ziseel,căpestejumătatedeceassuntaicișițiganii.Auunmirosmaibundecâtcopoiul.Apoisănefacemozicum
n-amaifostniciunadinceledepânăacum.Amaziunchefdincelemari,șitrebuiesăștiicăeusuntnesățioscândmăapucăcheful.
—Șieusuntlachef,răspunseAnacamînsilă.Licăseapropiemaitarededânsași-iziselaureche,așacadinglumă:
—ÎifaceurândluiGhițăsăpleceșisănelasesinguri.Ana-șioprirăsuflarea.Eraoglumăaceasta;însă,chiarcaglumă,erapreaîndrăzneațăși-oatingeatocmaiacoloundeeramaisimțitoare.
—Numaidacă-lpoți,îiziseea,darcucapulridicatșiprivindu-lpesteumăr,cașicândarvoisămaiadauge:“Tarete-nșelidacăcrezicăbărbatulmeuțineatâtdepuținlamine”.
—Uitecumsesupără,ziseelacumzâmbind.Așa-icăte-amatinslainimă!?Ei,apoidacăn-așștieucâtdemultîșiținelanevastă,demulti-așfifurat-o.
Șiastaeraoglumă,însăunacareîimaiplăceaAnei.Licăavusedreptate.Nutrecumult,șițiganiisosirășipecândlaIneuoameniiintrauînbiserică,laMoaracunorocseîncepuveseliadestrăbălatășifărăfrâu.
AnanuvoiasăjoacetocmaipetimpulsfinteiliturghiișierajignităvăzândpeUțaacumchiarmainerușinatădecâttotdeauna;darLică,neastâmpăratafarădinseamăn,ostrânseînbrațeșioluăcusilalajoc.EaîșiațintiochiilaGhiță;acestaînsă,înlocdeasearătasupărat,scoasepeUțadinmâinileluiRăuțșiîncepusă-șipetreacășiel,dacăsă-șipetreacă,precumpetreceomul,cândsepuneînciudaaltuia.Apoidesfrâulareșielfarmecelelui,șiAnaîncetulcuîncetulseobicinuiseșiprinseseotainicăpoftădeel.
Pentrucapetrecereasăfiemaicuhaz,Licăscoasepestecâtvatimpdinșerparulsăuplincubanipatruhârtii,scuipăpeeleșilipidefrunteafiecăruiadintrețiganicâteuna.
—Acumcântațipânăcenuseruptoatecoardele!strigăelapoi,șiiaroapucăpeAna,caredinadinsselăsaînvoialuișisefăceacuatâtmaineastâmpăratăcucâtGhițăsearătamainepăsător.
IarGhițăfierbeaînelșinusestăpâneadecâtcugândulcăevaișiamardebărbatulcaretrebuiesă-șipăzeascănevasta,șieravesel,casăaratecăelnueasemeneabărbat.
Eradaroveselie,încâtcasaparcăerasăzboarecudânșiiînaer,LicăojucapeAnadeabiaîimaiatingeaupicioarelepământul;Ghiță
șiRăuțluaserăpeUțalamijloc;PăunșiMarțibăteauînpalmeșichiuiauînruptulcapului;țiganiitrăgeaudintoateputerilecuarcușul,zâmbindcumulțumireșiprivinddincândîncândcuochiigaleșilahârtiileceleeraulipitedefrunte,iarcâiniiluiGhițăzăceaucucapulpelabeînpragulbirtuluișipriveaubuiguițilacelecesepetreceau.
Obosit,însfârșit,dejoc,Licăselăsăpelaiță,oluăpeAnapegenunchișiîncepu,așaînglumă,săosăruteșisăostrângălapiept.
Ghițănusemaiputustăpâniși,făcându-secănuvedenimic,ieșisăsemairăcoreascăsubcerdac.
—Aculasă-mă,grăiAnaînecată,căîncepeGhițăsăsesupere.
—Apoinuvezitucănicieunuvreaualta?răspunseLică.Să-lnecăjimnițel.MăiGhiță!strigăapoi,așaecămi-olașimieacuodată,deziuadePaști?
—Făcueacevrei!răspunseGhițăînglumă;darîndosulglumeisesimțeamânialuioarbășinesățioasă.
AnasedesfăcudinbrațeleluiLică,șicâtvatimpveseliapieridinmijlocullor,deșiîndeosebiAnanumaiacueraînvoiebunășiarfivoitsă-șipetreacădintoatăinima.
IarGhițăplănuiaînelcumsăpleceacumlaIneu,fărăcasădealoclapresupuneri,cumsăplece,cumsă-laflepePinteașicumsăseîntoarcăpenesimțitecuelcasăi-ldeaprinspeLică.Erapelaunceasdupă-amiazăzicândLicăîlapucălaoparteșiîizise:
—Noine-amînțeles:tuplecipeiciîncoloșimălașipemineaicicudânsa.N-ainevoiesă-ispuinimic:teducicasăsepomeneascădeodatăsingurăcumineșiatât.Amsăleziccelorlalțicăte-aipussădormiînpodulgrajdului,pentrucanimeniafarădenoisănumaisimtănimic.
Ghițăseașteptaselaaceasta;acumînsă,cândnumaieratimpdeasechibzui,elrămaseîncremenit.
—Aresă-țifiegreuacuodată,urmăLică;deaiciînainteeștilecuitpevecie.Tuvezicăeamisedămiedebunăvoie:așasuntmuierile.
OchiiluiGhițăseîmpăienjeniră.ÎndouăceasuriputeasămeargăcălareșipecăiascunselaIneușiînaltedouăceasuri,pecândseîntunecă,săseîntoarcădimpreunăcuPintealaMoaracunoroc.
“AșavreaDumnezeu!îșiziseel;așami-afostrânduit.”Șicândșileziceaaceste,sesimțeaașadetare,încâtcutoatecelecevăzuse,nucredeacăecuputințăcaAna,Analui,săsedeavieînmâinileunuiomcaLică.“Șidacăsedă,atunciemaibineașa,adăugăel:săsehotărascăodată;săștiucumstau,căciviațameatotepierdutădacănureușescacum.”
—Bine,îizisedarluiLică.Șicândsămăîntorc?
—Mâinedimineață.
—Darunlucru,adauseGhiță,făcefaci,însănumăfacederușinealumii:cautăcaceilalțisănusimtănimic.
—Astadesineseînțelege;altfelnicieanum-arlăsasămăapropiidedânsa,grăiLică,șisedepărtă.
Ghițărămasecâtvatimpprivindînurmalui,apoiseîntoarsespregrajd,cuavântulomuluicare,purtatșiorbitdeunsingurgând,îșipuneviațaînjoccasăaratecănusetemecăovapierde.
Pecândelîșigăteacalulîngrajd,Lică-lpunealacalepeRăuț.
—Carevasăzică,grăiRăuț,înceledinurmă,cândseînserează,noiîilăsămpedânșiiacolo,neîntoarcem,stămascunșișinuieșimdecâtlasemnuldatdetine.
—Huhurez!răspunseLică,șiiarsepusepeveselie.Pestepuțin,RăuțîntrebăcinevoieștesăviecudânsullaȘicula.
—PunemcaiilacăruțaluiGhiță,ziseel,încărcămțiganiișimer-gemlanuntă.Uță!hait’!șitucunoi!OdatăsuntPaștipean!ÎlluămșipeMarți.
—M-așduceșieu,grăiLică,darnumălasăinima;apoiartrebuisăfiudemultlaFundurenișinupotsămaipierdvremeapeaicioripelaȘicula.
—Marți!ziseUțazâmbindprinascuns.Elcineștiepeundeofiacum.OfisărindgardurileprinFundureni,peladrăguțaluidepereche:dareumăduc,dacămăluați.AtâtdoreașiAna:sărămânăsingurăcuGhiță.
Într-untârziu,însă,eabăgădeseamăcăGhiță,carenufusesedefațălaplecareacelorlalți,nusemaiîntoarceșiîncepuasenedumeri.
—Ghițădoarmepreamult,ziseearidicându-se.
—S-adusșiel,grăiLicăașezat.
—Cine?
—Ghiță.N-amziscă-ifacrândsăplece?Anaseîntoarsecuobrajiiaprinșidelaelșiieșiafarăcasă-lcautepeGhiță;dareaîlvăzudepartepevaleînsuscălărindspreFundureni,rămasecâtvatimprăcităîntottrupul,apoiseîntoarse.
—Așa-i,ziseeazâmbind,s-adus.Cuatâtmaibine!Licăseridicășifăcucașicândarfivoindsăpleceșiel.
—Cevrei?întrebăea.
—Nuspuneamcătrebuiesăplec?
—Sănuumblămcuvorbedeșerte,îiziseea.Acurămâi.Tueștiom,Lică,iarăGhițănuedecâtomuiereîmbrăcatăînhainebărbătești,bachiarmairăudecâtașa.
Grăindaceste,ea-șiastâmpărăobrajiicupalmele,îșiridicăcuvârfuldegetelorpăruldepefrunte,apoigrăi,privindcaieșitădinfireîmprejur:
—Răuaifăcutcăi-aitrimispeceilalțideaici.Așvreasăvădoameniîmprejurulmeu,oamenimulți,să-mipetrec,încâtsățiseridiceperiiînvârfulcapului,pânăcenucadistovitălapământ.Daracumebineașa:tutrebuiesă-mifăgăduieștiînsăunlucru.
Licăpriveacumulțumirelaobrajiieiaprinși,laochiieiplinidevăpaiesălbatică,labuzeleeidesfăcutecașicaisarăscoaptășilatrupuleiînalt,mlădiosșifraged.Sesimțeastăpânitdedânsașiparcăvoiadinadinssăselaseînstăpânireaei.
—Oricarearfiacela,ți-lfac,ziseel,întinzândmâna,cas-oapuce.
XVEraînamurgulserii.Pestezifusesecaldcaînzileledevară,și
acum,pelaasfințitulsoarelui,sesimțeaunfeldegreutateînaer;deodatăsefăcureceșiîncepusăbatăvântulșisăaducăniștenouridelarăsărit,să-iîntindăladreaptașilastângașisă-imânemereuînaintespreapus.
Dedeparte,cadinfundulpământului,seauzeadincândîncândcâteuntunetmolcomșiiarsepierdea-ntăcereaamurgului.
Licăședealamasă,cupaharulînainteasa,devorbăcuAna,darneastâmpăratșitrăgândmereucuurechealacâiniicelătrauîndepărtarecașicânds-arapropiacineva,omnecunoscut,cucarecâiniinusuntdeprinși.
Șerparulplindegalbeni,pecareîldeschisesecâtvatimpdupăplecarealuiGhiță,eraaruncatjoslapicioarelepatului.
—Așacrezituacum,grăiAna,careședeaîncealaltăparteamesei,fațăînfațăcuel.
—Asemenealucrurinusecred,răspunseelcamnecăjit;elesesimt.Ziceamcădac-așvoisăplec,mi-arfigreusămădespartdetine.Maimultădovadănu-țitrebuiedecâtcăți-ospun,fiindcăoamenidefelulmeu,maialeslaaniimei,nupreaspunasemenealucruri.Dar,adauseel,lumeamăsocoteșteomrăulafirepentrucăștiusămăstăpânescîntoateîmprejurările;niciacun-osă-mipierdeusărita.
Grăindaceste,elprivicuciudăladânsa,apoiseridică.Anaseridicășiea.
—Ce-i?întrebăeasperiată.Ceaidegând?
—Eumăduc,răspunseel,șiscoasetraistacusculedindosullăzii.
—Nupoțisăteducișisămălașipeminesingurășiașacumsunt.
—Trebuiesămăducșinuvreausărămân,ziseelpunându-șipălăriaîncap.
Anaîșioprirăsuflarea;îieracașicândnuelarpleca,cieaînsășiarfidatăcurușineafarădincasă,înmijloculdrumului,undetoțitrecătoriiîșiîntorcfațadeladânsa.
Cândîlvăzudarcăpleacă,eaîșiînfipseamândouămâinileînbrațulluiși-iziseculinișteaîncordării:
—Dacăteducișiteduci,ia-mășipemine:nuvreausă-lmaivăd;nupotsămaidaufațăcuel!
—Ei!cesăfaceucutine!?îirăspunseel,și-odete,așacamcusilă,cucotullaoparte.
Anaseretraseșirămasecuochiilapământșineclintităînmijloculcasei,apoi,într-untârziu,îșiridicăochiilael,cașicândarvoisă-izică:cemaistai?ziceaicăteduci!?
Înalt,cumustațalungă,albăcavarullafațanetedrasă,cutraistaplinădesculeprețioaseînmânășicupălăriarotundăpestepletelerăsucite,Licăstăteaînfiptînpământînainteaei.
—Șiparcăvădcuochiicumaisăteîmpacicuelșisă-țiverșitoatămâniaadunatăînsufletultăuasupramea,ziseel,apoiseîntoarseîncălcâișisedepărtăcupasiuteșimărunt.
PestepuțineltreceacălarepemurgulsăufugărețladealspreFundureni,mânându-șicalulsăuîntinscașicânds-arștigonitdemoarte.
Ploaiaîncepusăcadăînstropimari,tuneteleîncepurăsărăsunede-alungulvăiicuniștezguduiriputerniceșitotmaiputernice;fulgerelesfâșiaumaiînlung,pe-ntrecuteșitotmaipe-ntrecutenoapteacăzutăînpripă;iarLicăgoneacufrâulslobodșiplecatspregâtulcalului,încâttreceacablestemulpământuluiprintreșiroaieîndesate,printretuneteșifulgere.
Pecândsosiînpreajmasatului,udpânălapieleșiobositșiamețitdebăutură,depetrecereafărădefrâușideneastâmpărulsufletuluisău,eltremuraîntottrupulșiabiasemaițineaînscări.
Șitotuși,parcă-iveneasă-șischimbecaleașisăseîntoarcăiarlaMoaracunoroc.
“Defemeiem-amferittotdeauna,șiacum,labătrânețe,totn-amscăpatdeea!”ziseel,apoioluăladreapta,pelângăsat,casăiasălapădureșisă-șicauteunadăpost;dar,sosindîndreptulbisericiicestăteasingurășipărăsitălacâtevaîmpușcăturideasuprasatului,elîșiopricalulșiprivicuveseliagânduluibunlaușaceamare.
Fărădeasemaigândi,săridinscări,apucăușabisericiicu
amân-douămâinileșiseizbiînea,casă-irupăzăvorul,săoscoatădințâțâni,însfârșit,săospargă.
Ușasezgâlțâi,încâtrăsunătoatăbisericagoală,dareanuîngăduicuuna,cudouă,șitrecutimplamijlocpânăcesămădăulizbutisăintre.
Acumeralaadăpost.Ploaiasevărsașiroaieșisebăteadeacoperământulbisericii;ferestrelemarizângăneaumereusubzguduituratrăsnetelor;fulgereleluminauîntrunachipurilesfinților,cepriveauțintăcuochiilornemișcațilaomulabătutdincale,carevenisesătulburelinișteasfântuluilocaș.
Licănuvedeașinicinuauzeanimic.Eltrecu,ducându-șicaluldecăpăstru,sprealtar,îșilegăcaluldestranadeladreapta,apoiintrăsă-șicauteînaltarceva,ohainăpreoțească,vreunstihar,însfârșit,oacoperitoare,pecares-oiapestesine,șialta,pecares-oaruncepecal,căcibietuldobitoctremuradefrig.
Elașteptaunfulger,casăpoatăvedeaceledeprimprejurulsău.Erauniștețoalepeuncuierladreapta,eraacoperitoareadepealtarșierauperdelelemaridelaușadinmijlocaaltarului.
Eltrase,înaintedetoate,acoperitoareadepealtarșisedusedeoaruncăasupracaluluiplindespume.
Acumsesimțeamaitihnitși,întorcându-seiarsprealtar,casărupăperdeauadelaușă,elîncepusăsimtămirosultămâieișialfăcliilordecearăcearseserăpestezișiparcă-iveneagreudeceeacevoiasăfacă.Gândurile,careîlpărăsiserădinclipaintrăriisaleînbiserică,iarseivirăunulcâteunulînmintealui.VedeapeAna,peGhițășipePintea,peoameniidinsat,vedea,oarecumașa,cumvezimainaintedeadormi,unapestealta,olumeîntreagă,șidecâteoricalulîșibăteacopiteleînpardosealadepiatră,îltreceauntremurdeîngrijare,căcimultefăcuseînviațasa,darcelesfinteîncănuleatinsese.
Elapucăperdeauadeuncolțșiosmucicuoopintireîndărătnică,cas-otragălasine.
Perdeauaeraînsăgroasășicăptușităcumătaseșinuîngădui.Elosmucicuîndoităputere.Perdeauaîncepuasedestrămacuunfoșnetascuțitșipătrunzător,șiacestsuneteraașadetare,deasprușidesfâșietor,încâtîlrăzbăteacaunjunghiprincreieripânăînmăduvaoaselorși-lfăcusăscapedinmânăperdeauapejumătateruptășisă
rămâiecuprinsdefiorișiîmpietritlaușaaltarului.
Înspăimântat,elsingurnuștiadece,făcuunpasînapoișiprivitrăgându-șicapulîntreumeri,împrejurulsău.
Nueranimeniaici,niciosuflareomenească,niciunochisă-lvadă,niciunglascaresă-ldeapefață,niciomintecaresătreacăpestealui,nimenișinimicdecâttăcerea,mirosuldetămâieșidefăclii,sfințiidepeperețișibătaiadincândîncândacopitelordecalînpiatradepardoseală.Eraînsăungândcareaicitrebuiasă-ivinăoricăruiom:căesteoputeretainicăcelucreazăprinoamenișilelumineazămințile,cătoatevindelaaceastăputere,pecarenimicnuocovârșește,pentrucăeapuneșirulîntâmplărilorprincaretreceomul.Dumnezeueraacelacare-lscăpasedeatâteaprimejdii,Dumnezeuîiluminaminteașiîntunecapeacelorlalți;cuDumnezeun-arfivoitsăsestrice.
Darnu!elvoiasăaibăperdeaua;voiasăotaiecucuțitul,casănuîimaifoșneascăînurechi.Însăcuțitulrămăseseînșerpar.
—Șerparulmeu!țipăeltareșisfâșietor,încâtcalulsărisperioslaoparte.Șerparulmeu!strigăiar,șiîncepusăsepipăiemereulatrup,cașicândi-arfiarzândcămașapeel,săsedeapascupasînapoipânăcenuieșidinaltarspremijloculbisericii.
Îierafrică,încâtîiveneasăsearuncepecalșisămeargășisăfugămereupânăcenuvascăpadeel;însăDumnezeuepretutindenea,fiindcăpretutindenea,întotloculșiîntoatetimpurilesoartaomuluiatârnădeîntâmplăriacărortainicălegăturăelcumintealuimărginitănupoatesăocuprindă.Afarătuna,șielsecutremuralafiecaretrăsnet;afarăfulgera,șifiecarefulgerîitreceacaunfiorprininimă;icoanelesfințilorîlpriveau,șielstăteaîmpietritsubele,căcioriundes-arfidus,eltotacolorămânea;elîșipusemâinileîncap,îșirupseînurmăbăierilecămășii;îiveneasă-șiscoatăinimadinpiept,îiveneasăserepeadăcucapulînzid,casărămâiesfărâmatlatreptelealtarului.
Darelnuputeasămoară;denimicnu-ieramaifricădecâtdemoarte;arfivoitsătrăiascămultșilung,câtținealumea,casăscapedeviațacealaltă,șiohotărâreasprăîicuprinsemintea.
—Unulcâteunul,strigăelridicându-șimânadreaptăînsus,unuldupăaltul,omcuom,toțitrebuiesămoară,toțicaremăpotvinde,viațăcuviațătrebuiesăsestingă,căcidacănu-iomoreupeei,mă
duceipeminelamoarte!
Grăindaceste,elserepezipecal,ieșicălarepeușaceaspartă,seîntoarsesprepădure,deteunocol,intrădinaltăparteînsat,trecude-alungululițeipânălacasapreotuluișibătulaportiță.
Eracampelanouăceasuri,șipopaședeaîncălamasă,cândauzibătaiaînportițășiieși.
—Sămăierți,părinte,îiziseel,darviucugrabă.Astăzi,chiarînziuadePaști,mi-apieritopartedintr-oturmă.
—Mulțioamenirăisuntpefațapământului…răspunsepreotulcuprinsdemâhniresufletească.
—Șiterog,urmăLicăfărăsămaiținăseamadevorbelepreotului;n-aivăzutcumvapeRăuțtrecândpeaici?
—Nu!
—Atuncimănâncceva,apoimaidauoraităprinpădure,șiîncămâinedecuzorisuntlaIneu,undecredcăvafiplecatșiel.Iarădacăs-arîntâmplasămăînșelșisămaivinăpeaici,să-ispuicasămăcautelaIneu.Norocbun!șisămăierți,părinte.
Grăindaceste,elplecă,deteoraităsprepădure,apoiieșiîndrumșislobozicalullavale,spreMoaracunoroc.
XVIMainaintedeapleca,GhițăîlcăutasepeMarți,casă-ideade
lucru,însănul-apututgăsiînpripășinuaveadestulărăbdarecasă-lcautemaicudinadins.Elsedepărtădarîngrabă,caomulcarenuaretimpdepierdut.
Înurmă,câtvatimpdupăceplecase,privindînurmasa,elvăzucăruțaîndrumuldețară,darnuputeasă-itreacăpringândcăînaceacăruțăsuntoameniipecareîilăsaselacârciumă,fiindcăaceștiaveniserăcălare.
Cutoateaceste,elîncepuasenedumeri.Sosind,însfârșit,aproapedeIneu,elîlgăsipeMarțiîndrum.Ungurulplecasesă-lvesteascăpePinteadesprecelecesepetreclaMoaracunoroc.
Ghițărămasecâtvatimpbuiguit,calipsitdesimțiri.“Darcesăfac,îșiziseelînceledinurmă,dacăDumnezeunumi-adatgândulcelbunînceasulpotrivit?Dacăerăucefac,nuputeamsăfacaltfel.”
ȘideaiciînainteelsimțeacăAnaepierdutășinusemaigândeadecâtlarăzbunarealui.
Însăniciodatănădejdeanupierecudesăvârșiredinsufletulomului,șiașa,eltotîșimaizicea:“Șidacătotușis-arîntâmplasămăîntorclatimp…”Deaceeaelgrăbi.
ElsosiseîncădinvremecuMarți,cuPinteașicualțidoijandarmiînpreajmaMoriicunoroc,dartemându-secanucumvaLicăsăîizăreascășisăfugădelacârciumă,eidescălecarăînculmeadealuluișisehotărârăsăaștepteîntunecimea,casăsepoatăapropiapenesimțite.
Ghiță,galbenlafață,cașicândi-arfisecattotsângeledinvine,stăteaîntinspepământ,culcatpebrânci,privindțintășicuochiiînsetațiînvale.
—Tareomeștitu,Ghiță,grăiPinteapegânduri.ȘieuîlurăscpeLică;darn-așfipututsă-miarunconevastăcaatadreptmomealăîncursacucarevreausă-lprind.
—Nevasta,răspunseGhiță,mi-ampierdut-oeudemult.N-arfitrebuitsăiaueupeUțalacasamea,căcinumaiUțaastricat-o,adauseapoiîntr-untârziu,așapentrudânsul,șiiartăcușiașteptacuîncordarecădereaîntunecimiiapropiate.
Deodatăelsăricaieșitdinfireînpicioare.
—Ne-auzăpsit!strigăel.Iată-lcălare.Pleacă!Afostsingur,singurcudânsa!Sărițipecai!Dupăel!SfinteDoamne,câiniipecarei-ampuslacasameacasămăapărdeel,câiniimeimăvândși-lscapădinmânamea!
Cândrosticeledinurmăcuvinte,eiseaflautoțipatrucălare,pornițide-acurmezișulpestecoastedreptînurmaluiLică.DareiînaintaumaianevoielavaledecâtLicăladeal,caiilornuseputeaumăsuracumurgulluiLică,șiașadepărtareacreșteamereuîntreurmăritșiurmăritori.
Ajunșiînpreajmasatului,eiîlpierdurădinvedereșiseoprirăzăpăciți.
—Dațivoiladreapta,grăiPintea,cănoidămlastânga;ocolimsatulșiapoineîntoarcemcasăvedemdacănucumvas-aopritaici,fiindcăpevremeaastaundedracusăseducă!…
—Ei!cemaivorbă!L-amscăpat,șisocotealăcurată,răspunseGhițărâzând.Voimergețimaideparte;eumăîntorcacasăsă-miîncheisocotealacudânsa.
Grăindaceste,elsmucifrâulcaluluișiseîntoarselavale,dreptspreMoaracunoroc.
Ana,carepetrecusetottimpulacestaplângând,seridicășiîșișterselacrimiledinfațăcândauzicopitelecaluluibătându-sedepietrișuldedinainteacârciumii,apoiinimaîncepusă-ibatătare.
Darmaitrecumulttimplamijlocpânăceelintră.Descălecând,elsocoticătrebuiesă-ideacaluluifân,apoicătrebuiesă-lșteargădesudorișisă-lacoperecuocergă,iardupăcelefăcutoateaceste,elrămasecâtvatimpînușagrajdului,îșideteseamadesprecelecevoiasăfacă,apoiîșiluăpălăriadincap,îșifăcudetreioricruceșiplecăsprecârciumă.
Intrând,elînchiseușaînurmasa,oîncuieșiaruncăcheiaîntr-uncolț.
Anasecutremurăîntottrupul,apoiseîndreptă,sedeteunpasînapoișigrăiînecată:
—Nuvreausămor,Ghiță!Nuvreausămor!urmăeatare,șisearuncăîngenunchilapicioarelelui.Făcevreicumine,darnumă
omorî.
Ghițăîșidetetrupulînapoi,seplecă,îiapucăcuamândouămâinilecapulșiprividusînfațaei.
—Nu-țifiefrică,îiziseelînduioșat;tuștiică-mieștidragăcaluminaochilor!N-amsătechinuiesc:amsăteomorcummi-așomorîcopilulmeucândartrebuisă-lscapdechinurilecălăului,casă-țidaisufletulpenesimțite.
—Dardecesămăomori?ziseeaagățându-sedebrațelelui.Ce-ampăcătuiteu?
—Nuștiu!răspunseel.Simtnumaicămis-apuscevade-acurmezișaîncapșicănumaipottrăi,iarăpetinenupotsătelasvieînurmamea.Acu,urmăelpestepuțin,acuvădc-amfăcutrău,șidacăn-așvedeadinfațatacăeute-amaruncatcaunticălosînbrațeleluipentrucasă-miastâmpărseteaderăzbunare.Dacămaiadineoarăl-așfigăsitaici,poatecănute-așfiucis.
Anaseridicășiprivicatrezitădinsomnlael.
—Undeaiplecattu?întrebăea.
—M-amduscasă-laducpePintea,pentrucasă-lprindemaicipeLicăcușerparulplindegalbeniiluațidelaarândașul.Eleomuldelacareamprimithârtiilepecaregăsiseșituatuncinoapteasemnele.
—Ghiță!Ghiță!decenumi-aispus-otumieastalavreme!?ziseeaînăbușitădeplâns,și-lcuprinsecuamândouăbrațele.
Afarăseauzițipătulunuihuhurez,apoiiarsefăculiniște.Ghițăîncepușielsăplângă,ostrânselasânșiîisărutăfruntea.
—PentrucăDumnezeunumi-adatgândulbunlavremepotrivită,ziseel,șideodatăseîntoarsespreușă.
Afarăseauzeaupași,șipestepuțincinevaîncercăsădeschidăușa.
—Pinteacujandarmii!șoptibărbatulscoțându-șicuțituldintureac.Ano!fă-țicruce!fă-țicruce,cănumaiavemvreme.
—Săriți,cămăomoară!săriți,măioameni!strigănevastaluptându-secuel,săriți,săriți!
CândușacăzusfărâmatădințâțânișiRăuțseivicuLicăînea,Anaeraîntinsălapământșicupieptulplindesângecald,iarăGhițăo
țineasubgenunchișiapăsacuțitultotmaiadâncspreinimaei.
—Dăfoc!ziseLică,șiRăuțîșidescărcăpistolulînceafaluiGhiță,carecăzuînapoifărăsămaipoatăaflacinel-aîmpușcat.
Nemaisimțindgreutateagenunchilorlui,Anaseopintisăseridice.
—Tuești,Lică,tu?gemueacuochiițintițilael.Vinoșimăridică.
CândLicăseplecăasupraei,eațipădezmierdată,îimușcămânașiîșiînfipsegheareleînobrajiilui,apoicăzumoartălângăsoțulei.
Licăseridicăiuteșiîncepusă-șișteargăsângeledepeobrajiizgâriați,să-lșteargăfărădeastâmpăr,cașicândmânaeiarfiotrăvită,apoiîșiluășerparuldelapiciorulpatuluișiîlîncinse.
—Voicăutațicătrebuiesăgăsițibanimulțiîncasă,lezisedupăaceste,șicândsocotițicăeumăapropiideFundurenidațifocpentrucasăpotprivicârciumaarzând,delaFundureni,dimpreunăcusătenii.Tu,Răuț,viipecealaltăcalelaIneu,iartu,Păune,teîntorcilaȘicula.
Toateacesteelleziseiute,cașicândi-arfifostgroazăsămaisteasubacestacoperământșiștergându-șimereucumânecalafață,iardupăceîșideteastfelporuncile,sedepărtăspreșirulderăchite,unde-șilăsasecalul.
MurgulfăcuseprinploaiecaleapânălaFundurenișiiarodatăînapoi;eraobositșiseculcase.
AstaeraunsemnrăupentruLică,fiindcăelîncăînnoapteaastatrebuiasămaifacătotpeacestcalobositdrumulpânălaIneu,cuînconjurșipedrumurirele,pelaFundureni.
Iarăzgârieturadinfațăîlusturași-lfăceamereusăseîntrebe:“Cevorziceoameniidacămăvorvedeazgâriatlafațășimușcatlamână?”
Murgulnuvoiasăseridice,apoinuvoiasăplece,cistăteazgribulitînloc,apoinuvoiasăoialatreapăt,iardeodatăelîșiadunătoateputerile,orupselafugăîncordatășioținuașacaledecâtevaîmpușcături,apoicăzufrântlapământ,încâtîșiaruncăstăpânulcâtcoloîntrecioate.
“Acum-aajunsmânialuiDumnezeu!grăiLicădupăceseridicăanevoiedelapământ.Cesăfaceuacum!?Calulmeu!?Mâineîmigăsescoameniicalulaici,șieucufațazgâriată,șicârciumaarde.”
ÎncăpecândplecasedelaMoaracunoroc,îlapucaserăfierbințelile;acumîncepusă-ltreacăsudorileșitremuraîncâtabiamaistăteapepicioare.
Elsegândisă-șiiacalulșisă-ltârascăpânălarâulețulumflat,cădoarăosă-lducăvaluriledepartelavale:darnuaveadestulăputere.Luădarșauadepeel,îiluăfrâuldincapșiplecăsprerâuleț,casăoiapejospânălaIneu.Râulețuleraînsăumflat.“Nu-mipasă!”îșiziseelhotărâtși,aruncândșauașifrâulînvaluri,intrăînapă.Darabiafăcuunpas,doiînainte,șivalurilerepeziîlapucarășiîlfăcurăsăseretragăînspăimântatspremal.Elcăutăunaltlocdetrecătoaremailadeal,apoiunaltreilea,apoiunalpatrulea,șiașaumblamereupemal,privindneîncetatîmprejurulsăusprefoculdelaMoaracunorocșiștergându-șidincândîncândsângeledepeobraji.
Deodatăelseopriînveselitînloc.GhițăplecasecălarelaIneu,șicalulluitrebuiasăfielaMoaracunoroc,uncalodihnitșiluatdingrajd,cucare,pelângătotînconjurul,puteasosilavremeînIneu.
Elseîntoarseiarlavale,deșierasecatdeputerișiparcănusemaisimțeadestuldetarea-șitârîtrupulpânălacârciumacuprinsădeflăcări.
ÎnvremeaaceastaRăuțsedepărtasespreIneu,PârvuoluasespreȘicula,iarăPintea,văzândfocullaMoaracunoroc,îilăsăpesătenisăcreadăcăatrăsnitdincer,șiaducându-șiamintedevorbeleluiGhiță,seîntoarsedreptpezareadeluminăcasăsosească,dacămaieracuputință,lavreme.
CândajunselamurgulluiLică,calulîisărisperiatînlături.
—Uncal?!MurgulluiLică!strigăelsărinddinscări.SfinteDoamne,încotros-adus?Îmiscapă,iarîmiscapă!Ladealn-apututsămeargă,fiindcăl-așfivăzut.
Elașteptăunfulger,casăpoatăpriviîmprejur.Fulgerulnu-ifutrimisdincer,darLicăsevăzutrecândprinzareafoculuipecareîlpuseselaMoaracunoroc,pentrucasăaruncevinapăcatuluisăuasupraluiDumnezeu,făcândlumeasăcreadăcăatrăsnit.
—Stăi!strigăPinteatare,încâtrăsunătoatăvalea.“Uf!Săraculdemine!îșiziseapoi!L-amscăpat!Acufuge.”
Așa-i!darastădatăLicănumaiputeasăfugăși,dacăfugea,totprinsera,prinsdemânaluiPintea,prinscutoatedovezile.
Elseîndreptăîncâtpăreaîndoitașadenaltcamainainte,priviîmprejurulsău,îșițintiochiilaunstejaruscatcestătealadepărtaredevreocincizecidepași,scrâșnidindinți,apoiîșiîncordătoateputerileșiserepeziînainte.
Pinteaîlgăsicucapulsfărâmatlatulpinastejaruluișirămaseneclintitșicuprinsdefiorînloc.
“Ascăpat!ziseelîntr-untârziu.Darastanuares-oaflenimeniînlume.”
Grăindaceste,elîlapucăpemortdeunpiciorșiîltrasedupăsinepânălaunrâuleț,apoiîmpinsetrupulcupiciorulînvaluri.
XVIILunipelaprânzulfoculerastinscudesăvârșireșizidurile
afumatestăteaupărăsite,privindcutristețelaziuaseninășiînveselitoare.
Dintoatecelelaltenusealesesedecâtprafulșicenușa:grinzi,acoperământ,dușumele,butoaiedinpivniță,toateeraucenușă,șinumaipeici,pecolosemaivedeacâteuncărbunestins,iarăînfundulgropii,carefuseseodinioarăpivniță,nusemaivedeaudecâtoaselealbeieșindpeici,pecolodincenușagroasă.
Bătrânaședeacucopiiipe-opiatrădelângăcelecincicrucișiplângeaculacrimialinătoare.
—Sevedec-aulăsatferestreledeschise!ziseeaîntr-untârziu.Simțeameucănuaresăiasăbine;darașale-afostdat!…
Apoiealuăcopiiișiplecămaideparte.